Uniunea Europeană începe războiul comercial cu SUA. Propuneri de renunțare la Visa, Mastercard și PayPal și taxe suplimentare pentru alimente și haine

Comisia Europeană va propune luni seara statelor membre o listă de produse americane care să fie vizate de taxe suplimentare ca răspuns la tarifele impuse de SUA. O astfel de mişcare ar alinia UE la răspunsurile deja anunţate de China şi Canada, marcând o escaladare timpurie a unui posibil război comercial global, cu riscul de a scumpi bunurile pentru miliarde de consumatori şi de a împinge economiile lumii în recesiune.

Blocul celor 27 de state membre se confruntă cu tarife de 25% la importurile de automobile, oţel şi aluminiu, precum şi cu tarife ”reciproce” de 20%, începând de miercuri, pentru aproape toate celelalte bunuri.

Tarifele impuse de Trump acoperă aproximativ 70% din exporturile UE către Statele Unite, în valoare totală de 532 de miliarde de euro (585 miliarde de dolari) anul trecut, iar alte taxe vamale sunt aşteptate să afecteze cuprul, produsele farmaceutice, semiconductoarele şi lemnul.

Comisia Europeană, care coordonează politica comercială a Uniunii, va propune luni seara statelor membre o listă de produse americane care să fie vizate de taxe suplimentare ca răspuns la tarifele impuse de SUA pe oţel şi aluminiu, evitând deocamdată aplicarea generalizată a tarifelor ”reciproce”.

Lista ar urma să includă carne, cereale, vin, lemn şi articole de îmbrăcăminte, dar şi produse precum gumă de mestecat, aţă dentară, aspiratoare şi hârtie igienică.

Un produs care a stârnit dezbateri în interiorul blocului este bourbonul american. Comisia a propus un tarif de 50%, ceea ce a provocat ameninţarea lui Trump de a introduce un tarif de 200% pentru băuturile alcoolice europene dacă măsura va fi adoptată.

Exportatorii de vin din Franţa şi Italia şi-au exprimat îngrijorarea. UE, a cărei economie este puternic dependentă de comerţul liber, doreşte să obţină o susţinere largă pentru orice reacţie, menţinând astfel presiunea asupra lui Trump pentru a intra în negocieri.

Luni dimineaţă, Luxemburgul va găzdui prima reuniune politică la nivelul UE de la anunţul tarifelor, unde miniştrii responsabili de comerţ din cele 27 de state membre vor discuta impactul măsurilor americane şi cele mai bune căi de reacţie.

Diplomaţii europeni au declarat că principalul obiectiv este exprimarea unei poziţii comune: disponibilitatea de a negocia eliminarea tarifelor, dar şi pregătirea de a adopta contramăsuri dacă negocierile eşuează.

”Marea noastră temere după Brexit era destrămarea unităţii prin acorduri bilaterale, dar acest lucru nu s-a întâmplat. Sigur, acum avem o situaţie diferită, dar toată lumea înţelege că interesul este într-o politică comercială comună”, a declarat un diplomat UE.

Tarife de contrareacţie

În interiorul Uniunii, opiniile privind răspunsul variază. Franţa consideră că UE ar trebui să meargă dincolo de tarife, iar preşedintele Emmanuel Macron a sugerat ca firmele europene să suspende investiţiile în SUA până când ”lucrurile vor fi clarificate”.

Irlanda, care trimite aproape o treime din exporturi în SUA, a cerut o reacţie ”echilibrată şi raţională”, în timp ce Italia, al treilea cel mai mare exportator din UE către SUA, a pus sub semnul întrebării necesitatea unor măsuri de retorsiune.

”Este un echilibru dificil. Măsurile nu pot fi prea slabe, pentru că nu aduc SUA la masa negocierilor, dar nici prea dure, pentru că riscă o escaladare”, a declarat un alt diplomat european.

Discuţiile cu Washingtonul nu au dus până acum la rezultate. Comisarul european pentru comerţ, Maroš Šefčovič, a descris dialogul de două ore cu oficialii americani ca fiind ”direct”, explicându-le acestora că tarifele SUA sunt ”nocive şi nejustificate”.

Votul asupra primului val de tarife de răspuns va avea loc miercuri, şi este de aşteptat să fie aprobat, cu excepţia improbabilă în care o majoritate calificată, 15 state membre reprezentând 65% din populaţia UE, se opune.

Aceste contramăsuri ar urma să intre în vigoare în două etape: o parte pe 15 aprilie, iar restul o lună mai târziu.

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, va purta şi discuţii separate, luni şi marţi, cu directori executivi din industriile de oţel, auto şi farmaceutică, pentru a evalua impactul tarifelor şi pentru a decide următorii paşi.

Christine Lagarde cere ca UE să renunțe la Visa, Mastercard și PayPal

Președinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, lansează un apel ferm pentru transformarea radicală a sistemului de plăți europene. Într-o intervenție la emisiunea The Pat Kenny Show, Lagarde a subliniat dependența Europei de infrastructura digitală de plăți controlată de SUA și China: „Visa, MasterCard, PayPal și Alipay sunt toate deținute de companii americane sau chineze. Ar trebui să ne asigurăm că există și o ofertă europeană.”

Ea a descris această schimbare drept „un marș către independență”, argumentând că Europa trebuie să-și construiască propriul sistem alternativ pentru a-și asigura suveranitatea financiară. În viziunea sa, un sistem de piețe de capital complet integrat ar putea deschide calea către o integrare fiscală mai profundă – cu un potențial impact economic de până la 3 trilioane de euro anual, scrie antena3.ro.

Declarațiile vin într-un moment în care Uniunea Europeană revine asupra proiectului Uniunii Piețelor de Capital (CMU) – o inițiativă lansată de ani de zile, menită să creeze o piață unică a capitalului între statele membre. Obiectivul: îmbunătățirea circulației investițiilor și economiilor în interiorul blocului comunitar, facilitând accesul companiilor la finanțare și oferind cetățenilor soluții mai eficiente de economisire.

Lagarde a legat progresul în cadrul CMU de o integrare economică mai amplă, susținând că aceasta ar putea reduce presiunea asupra politicii monetare și ar putea pune bazele unei viitoare uniuni fiscale. Deși cifra de 3 trilioane de euro provine inițial dintr-o postare virală pe Reddit, estimările oficiale sunt ușor mai prudente. Potrivit Serviciului de Cercetare al Parlamentului European (EPRS), o integrare mai profundă ar putea genera peste 2,8 trilioane de euro în PIB suplimentar până în 2032, dintre care cel puțin 321 de miliarde ar proveni din finalizarea Uniunii Economice și Monetare. Totuși, construirea unei alternative europene la Visa și Mastercard nu va fi o sarcină ușoară. Printre principalele obstacole:

– Comisioanele mai mici din Europa fac dificilă atingerea rentabilității;

– Investițiile inițiale uriașe necesare pentru a crea o infrastructură capabilă să concureze cu giganții globali;

– Dificultăți de adoptare, care presupun schimbarea comportamentului consumatorilor și comercianților, dar și convingerea băncilor să sprijine un nou sistem;

– Complexitatea tehnică, mai ales în ceea ce privește securitatea, prevenirea fraudelor și compatibilitatea transfrontalieră;

– Coordonarea politică și instituțională, întrucât statele membre ar trebui să se alinieze în privința implementării și supravegherii sistemului.

Chiar și așa, mesajul lui Lagarde este clar: Europa are nevoie de propriile sale soluții digitale pentru plăți, dacă vrea să-și asigure independența financiară într-o lume dominată de interese economice globale.

UE a oferit Statelor Unite o scutire totală și reciprocă de taxe vamale pentru produsele industriale

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că a oferit Statelor Unite „tarife zero-pentru-tarife zero” pentru bunurile industriale, după ce blitzkrieg-ul tarifar declanșat de președintele american Donald Trump a zguduit piețele globale și a inaugurat o nouă eră de incertitudine economică, potrivit news18.com.

„Suntem pregătiți să negociem cu Statele Unite. Într-adevăr, am oferit tarife zero pentru tarife zero pentru bunurile industriale, așa cum am făcut cu succes cu mulți alți parteneri comerciali, pentru că Europa este întotdeauna pregătită pentru o afacere bună”, a spus ea, adăugând că această înțelegere a fost făcută înainte ca Trump să anunțe tarife reciproce.

Acest lucru s-a întâmplat în momentul în care miniștrii comerțului din UE s-au întâlnit pentru prima dată la nivel de bloc pentru a discuta tarifele mari ale lui Trump asupra diferitelor țări care au perturbat comerțul global. Trump a spus că va aplica taxe de 20% la bunurile UE, iar blocul european a spus că va răspunde cu contramăsuri în cazul în care negocierile eșuează.

Discuțiile miniștrilor se vor concentra pe pregătirea „următoarei noastre mișcări în relația cu Statele Unite, dar și pe modul de pregătire a sistemului nostru comercial înapoi în Uniunea Europeană pentru a preveni eventuala deturnare a comerțului”, a declarat șeful comercial al UE, Maros Sefcovic.

Divergențele au rămas în abordarea UE, Franța și Germania susținând vizarea tehnologiei și a altor servicii din SUA. Cu toate acestea, această abordare a atras critici din Irlanda, care se bazează în mare măsură pe investițiile americane, în special în sectoarele farmaceutice și tehnologice.

Înainte de discuțiile de la Luxemburg, ministrul de comerț al Franței a cerut UE să nu excludă un răspuns comercial „extrem de agresiv” la adresa lui Trump. Sprijinită de Germania și Austria, Franța a făcut eforturi ca UE să ia în considerare țintirea serviciilor americane, în special a tehnologiei.

Acest lucru a venit după ce președintele francez Emmanuel Macron a îndemnat întreprinderile din UE să oprească cheltuielile pentru SUA. „Care ar fi mesajul de a avea mari jucători europeni care investesc miliarde în economia americană în același timp în care ne lovesc”, a spus el, descriind tarifele lui Trump drept „brutale și nefondate”.

Franța și Germania au ridicat în mod special posibilitatea de a implementa un nou instrument numit instrumentul anti-coerciție (ACI), o armă comercială care nu a fost niciodată folosită și a fost numită „bazooka”.

Cu toate acestea, dacă Trump a acceptat surplusul de mărfuri al blocului cu Statele Unite – adică exportă mai mult decât importă – drept motiv pentru a afecta UE, oficialii au indicat că Bruxelles-ul ar putea viza excedentul de servicii din SUA ca răspuns.