Bolojan a început furtuna la Senat, sute de funcționari, dați afară: „Avem instituții scăpate de sub control. Vii cu un demnitar, pleci cu un demnitar!” – VIDEO

Președintele Senatului, Ilie Bolojan, a anunțat miercuri că vor fi introduse măsuri care să asigure controlul activității angajaților din instituție, una dintre acestea fiind un sistem electronic de acces care să monitorizeze prezența la locul de muncă și că unele instituții aflate în coordonarea Senatului au „scăpat de sub control”.

„Una din competențele principale este controlul parlamentar și parlamentul cred că trebuie să-și întărească această autoritate. Avem foarte multe instituții în coordonare, care din punctul meu de vedere, o parte sunt scăpate de sub control”, spune Bolojan.

El adaugă că este nevoie de exercitarea controlului parlamentar, în așa fel încât aceste instituții să lucreze pentru cetățeni, să dea rapoarte în permanență comisiilor din Parlament, managerilor acestora să le fie evaluată activitatea legat de performanța acestora și să aibă niște contracte de management și niște responsabilități cât se poate de clare, în așa fel încât activitatea lor să fie în serviciu public.

„Vom introduce sistemul electronic de acces în Parlament pentru angajați, pentru că nu exista un control al prezenței la locul de muncă, și în trei luni de zile, Secretariatul General are termen să rezolve această problemă în așa fel încât să asigurăm prezența la locurile de muncă, pentru că e o formă de respect pentru cei care ne plătesc”, mai declară Bolojan.

Într-o serie de măsuri drastice menite să reformeze Senatul, președintele instituției, Ilie Bolojan, a anunțat aprobarea a două memorandumuri care vizează îmbunătățirea activității legislative și reducerea cheltuielilor publice. În cadrul unei declarații publice, Bolojan a prezentat direcțiile principale ale reformei, afirmând că este necesară o reorganizare a aparatului administrativ și a structurii Senatului, pentru a asigura un proces legislativ mai eficient și mai puțin costisitor.

„Ieri s-au aprobat două memorandumuri care urmăresc îmbunătățirea activității Senatului și urmărim câteva direcții: pe de o parte, să avem un aparat profesionist și eficient, să îmbunătățim procesul legislativ, să avem un regulament de funcționare cât mai bun, pentru ca să avem o dezbatere corectă și civilizată în sălile de ședință ale Senatului și să ne îmbunătățim relațiile cu celelalte instituții”, a declarat Ilie Bolojan. Una dintre principalele măsuri anunțate este reducerea personalului administrativ, care va duce la economii semnificative. Bolojan a explicat că în ultimele zile au fost identificate numeroase nereguli legate de angajările făcute în trecut, care au dus la o supradimensionare a aparatului administrativ al Senatului. Astfel, a fost pusă în aplicare o reformă care va duce la desființarea a sute de posturi, iar numărul total al angajaților va scădea semnificativ.

„Am constatat că avem în multe locuri personal supradimensionat. Pe lângă fiecare comisie parlamentară sunt un număr de experți și, dacă în unele comisii se justifică numărul mare – cum ar fi la Comisia juridică sau la buget –, la o comisie de regulament să ai cinci oameni care să explice ce fac în cele două luni este mult”, a adăugat Bolojan. În total, de la 796 de posturi, Senatul va ajunge la aproximativ 618 posturi, iar Bolojan este convins că, deși vor fi reduse posturi, activitatea instituției nu va avea de suferit.

Un alt punct important al reformei vizează regimul personalului din cabinetele demnitarilor. Bolojan a explicat că, în loc ca personalul să rămână pe posturi pe perioadă nedeterminată, așa cum se întâmpla în trecut, va fi adoptată o practică mai normală, conform căreia personalul va veni și va pleca odată cu demnitarul respectiv.

„La Senat, în loc ca personalul care lucrează pe lângă cabinetele demnitarilor să vină și să plece cu aceștia, a fost posibilă angajarea directă pe perioadă nedeterminată. Astfel, au fost angajări peste angajări și am ajuns ca o persoană care ocupă o funcție de conducere în Senat să nu își poată aduce niciun colaborator, ci găsește niște oameni aduși anterior, a căror preocupări sunt diferite de agenda actuală. Prin urmare, trebuie să urmăm această lege a normalității: vii cu un demnitar, pleci cu un demnitar, ca acesta să își poată forma o echipă”, a declarat Bolojan.

În plus față de reducerea personalului, Ilie Bolojan a subliniat necesitatea îmbunătățirii prezenței fizice a angajaților la locul de muncă. El a recunoscut că, de multe ori, prezența în Senat lasă de dorit și că vor fi luate măsuri pentru remedierea acestei situații.

„Am constatat că de multe ori prezența fizică la locul de muncă lasă de dorit și trebuie luate măsuri”, a afirmat președintele Senatului.

Reforma administrativă a Senatului va începe în luna februarie, iar Bolojan a anunțat că noile măsuri vor deveni obligatorii începând cu ședința ordinară din acea lună. „În urma acestor analize, care țin de eliminarea acestor sinecuri și de analiza personalului, am propus Biroului Permanent o nouă organigramă, care a fost avizată. Odată cu aprobarea acesteia, la începutul lunii februarie, în ședința ordinară, va deveni obligatorie”, a declarat Bolojan.

Întrebat cu cât va fi redus numărul secretarilor de stat, Bolojan a spus: „Cred că dacă ar fi să avansez o cifră rezultatele ar putea fi în jur de 20%. Dar aceste date le va comunica Guvernul în zilele următoare”.

Acesta a adăugat că până la sfârșitul lunii martie 2025, procesul de reorganizare va fi finalizat, iar Senatul va funcționa pe baza unei structuri mai eficiente, cu un număr mult mai mic de angajați, fără a afecta însă activitatea instituției.

„Sunt convins că veți vedea că activitatea Senatului nu va avea cu nimic de suferit”, a încheiat Bolojan.

Totodată, șeful Senatului a anunțat reducerea flotei de autoturisme și reducerea cotei de combustibil cu 20 la sută.

Întrebat dacă funcționarii care trebuie să plece din Senat, vor primi salarii Compensatorii, Ilie Bolojan a spus că nu știe ce prevede contractul colectiv de muncă: „Nu știu dacă în contractul colectiv de muncă la Senat sunt asemenea chestiuni, dar dacă să fiu corect cu colegii de la Senat, grila noastră e la un nivel mediu, nu e în top, dar și aici s-au încorporat tot felul de sporuri. Dar nu există niște drepturi speciale. Sunt alte instituții care au avut grijă să își treacă tot felul de prime, de exemplu, de ziua ASF, dar la Senat nu s-a sărit peste cal.”

Bolojan și-a întrerupt conferința de presă din cauza huiduielilor angajaților din Senat: „Dacă strigați, nu veți rezolva nimic”

Președintele Senatului, Ilie Bolojan (PNL), a fost nevoit miercuri să-și întrerupă conferința de presă susținută la sediul instituției în urma vociferărilor și a huiduielilor îndreptate împotriva sa, după anunțurile privind reducerea numărului de angajați.

„Stimați colegi, dacă vreți să vă respect, așteptați să termin. Dacă strigați, nu veți rezolva nimic”, li s-a adresat Bolojan protestatarilor, angajați ai Senatului, în timpul conferinței de presă. Președintele Senatului a încercat să continue discuția cu jurnaliștii în ciuda vociferărilor, însă zgomotul a devenit din ce în ce mai mare și Bolojan nu mai auzea întrebările presei, moment în care și-a încheiat conferința.

„Huooo! Plecați acasă la Oradea!”, i-au strigat lui Bolojan câteva zeci de protestatari care au asistat la conferința sa. „Abia ați venit, nu știți problemele reale. Vă readucem aminte că președinția Senatului, ca toate funcțiile acestea, sunt efemere”, i-a spus o angajată lui Ilie Bolojan, „noi suntem cei care asigurăm continuitate, expertiză… nu se poate să veniţi cu idei de genul: vrem să schimbăm oameni, vrem să… Vrem să avem expertiză? Vrem să avem specialişti?”. Președintele Senatului anunțase că vor urma disponibilizări și „de la 796 de posturi în total vom avea aproximativ 618 posturi”.

„Sinecurile politice se vor încheia. Am discutat cu sindicatele, accept orice discuţie, dar dacă credeţi că schimbaţi ceva în felul acesta, nu se va întâmpla”, a replicat Bolojan. „Respectul faţă de cetăţeni trebuie să-l probăm nu prin huiduieli, ci prin ceea ce facem. În mod evident e anormal să angajezi fără concurs oameni pe durată nedeterminată. Trebuie să-şi probeze această chestiune prin concursuri corecte, prin profesionalism. Eu respect pe toată lumea, dar nu merge cu mine cu asemenea atitudine”, a subliniat Bolojan.

El a menționat că aceia care sunt profesionişti nu au de ce să se teamă, dar nu este normal să fie plătiţi cei care au venit fără concurs şi nu îşi justifică existenţa. Bolojan a arătat că aceste concursuri vor fi făcute conform legii.

„Şefii de servicii şi tot aparatul e format de-a lungul anilor, vor avea două posibilităţi: să-i menţină pe ăia corecţi şi îşi vor face treaba sau vor fi în situaţia în care îşi vor bate joc de oameni şi asta se va vedea. Şi vor plăti cu posturile pentru asta”, a conchis el.

Sindicaliştii din Senat au transmis, marţi, dezacordul ferm faţă de măsurile de reorganizare a instituţiei, reclamând că reducerea a 200 de posturi s-ar face „în grabă” şi fără consultarea reprezentanţilor salariaţilor.

Bolojan critică demersul Opoziţiei de suspendare a lui Iohannis

Declarațiile recente ale președintelui senatului, Ilie Bolojan, referitoare la cererea Opoziției de suspendare a președintelui Klaus Iohannis subliniază un punct de vedere clar: acțiunile politice din această perioadă sunt motivite în mare parte de intenții politice și nu au nicio legătură cu realitatea.

„Este o modă azi și sună bine să îl critici pe președinte având în vedere cota scăzută de încredere. Toate instrumentele competente, cu cât explică mai clar lucrurile, cu atât dezinformările, suspiciunile și discuțiile inutile vor fi reduse la un nivel rezonabil”, a declarat Bolojan. El consideră că ceea ce se întâmplă acum reprezintă o acțiune politică ce face parte dintr-o precampanie, fără nicio legătură cu realitatea.

Bolojan face referire la cererea de suspendare din funcție a președintelui Klaus Iohannis, semnată de 161 de parlamentari ai partidelor AUR, POT și SOS, care a fost depusă la Parlament.

Referindu-se la cererea de suspendare, Bolojan a explicat că aceasta este mai degrabă o „chestiune exclusiv de imagine”. „Cererea de suspendare este irațională în sensul în care, chiar de s-ar desfășura toată procedura, alegerile prezidențiale s-ar ține după data de 4 mai. Așadar, având un calendar stabilit, a bate toba fără niciun efect, te duce în direcția de a constata că sunt scopuri exclusiv politice și au legătură doar cu un calcul politic conjunctural.”, a afirmat Bolojan.

Bolojan a ridicat, de asemenea, semne de întrebare asupra modului în care au fost depuse semnăturile pentru cererea de suspendare, afirmând că, deși regulamentul prevede depunerea acestora la ambele camere ale Parlamentului, semnăturile au fost depuse doar la Camera Deputaților. „Ori e o chestiune de imagine, ori de neștiință”, a spus el, subliniind discrepanța.

În ceea ce privește impactul acestei cereri asupra imaginii celor implicați, Bolojan a punctat: „Ce pot să fac? Sunt doar chestiuni de imagine. Asta ține și de seriozitatea celui care intervine. Dacă spui că faci ceva de trei ori și faci câteva lucruri, ești luat drept neserios.”

În final, Bolojan a comentat și asupra contextului politic actual, remarcând că „având în vedere cota scăzută de încredere, de necontestat, azi cel mai ușor e să ataci pe acest front, dar nu e cazul meu să fac analize sociologice.”

„Aș fi foarte rezervat să mă iau după astfel de anunțuri”

Președintele PNL Ilie Bolojan a declarat, miercuri, că nu crede în „sondaje coafate”, în contextul în care candidatul Crin Antonescu ocupă poziția a doua, după Călin Georgescu. Fostul candidat independent Călin Georgescu ar urma să obțină 38% în primul tur al alegerilor prezidențiale, dacă acestea s-ar desfășura duminica viitoare, fiind urmat de Crin Antonescu (PNL, PSD, UDMR) cu 25%, Nicușor Dan (independent) – 17%, George Simion (AUR) și Elena Lasconi (USR) – câte 6%, Diana Șoșoacă (SOS) – 5%, un alt candidat – 3%, potrivit unui sondaj de opinie efectuat de Avangarde în perioada 10 – 16 ianuarie 2025.

„Datele pe care mi le-ați anunțat nu concordă cu realitatea. Până nu discutăm în interiorul PNL aceste analize, nu pot să fac comentarii publice. Este o chestiune de respect față de colegi și față de dvs., iar eu niciodată nu am fost de acord să arunc pe piață sondaje de opinie coafate, care sunt invalidate după aceea de realitate. Știți ce s-a întâmplat? Și în ceea ce privește sondajele de opinie, având în vedere malpraxisul sociologic practic de-a lungul ultimelor cicluri electorale, eu aș fi foarte rezervat să mă mai iau după astfel de anunțuri”, a spus Bolojan.

Întrebat despre campania lui Crin Antonescu, Ilie Bolojan a spus: „Cu siguranță va face această chestiune, dar cât timp dvs, la fiecare conferință de presă, îmi puneți astfel de întrebări, dacă va fi, dacă nu va fi, cred că veți fi convinși că dânsul este candidatul coaliției. După ce duminică PNL prin decizia Consiliul Național va închide această discuție și după ce celelalte partide până la începutul lunii februarie vor închide și ele această discuție, din momentul acela veți vedea activitatea de pre-campanie derulându-se”.

Bolojan ocolește subiectul despre cum a ajuns campania PNL de pe TikTok să-l susțină pe Călin Georgescu

Liderul PNL, Ilie Bolojan, a evitat să comenteze subiectul legat de campania plătită de liberali și despre care documentele CSAT au indicat-o ca fiind făcută în favoarea lui Călin Georgescu. O parte din liberali susțin că a fost coordonată de Rareș Bogdan, însă acesta îl indică pe Ciprian Ciucu.

„Nu cred că este aici menirea să comentez interviuri care au fost date în presă. Ceea ce am avut de spus am spus și nu cred că mai e nevoie să reiau această temă”, a fost o primă reacție a lui Ilie Bolojan.

La insistențele jurnaliștilor privind pasarea responsabilității în ceea ce privește coordonarea campaniei respective, președintele liberalilor a adăugat:

„Am dat o explicație, mai spun două – trei cuvinte și nu mai revin asupra acestei chestiuni: această campanie nu a fost derulată în favoarea altui candidat, a fost derulată în favoarea domnului Ciucă. Faptul că ea a fost detrunată este o altă chestiune și am punctat acest lucru în mod repetat”.

Este vorba despre campania #EchilibrușiVerticalitate menționată în CSAT care a fost finanțată din banii PNL. Campania a fost „identică cu campania Frate pentru Frate derulată de Federația Rusă în Ucraina”, înainte de invazie, a susținut documentul CSAT.

Această campanie a fost doar unul dintre exemplele furnizate de CSAT publicului în privința intervenției plătite, dar nedeclarate, în favoarea lui Călin Georgescu. Au existat și exemple diferite în rapoartele SRI, care a susținut ideea unei intervenții statale, prin construirea cu mult înainte a unei rețele de sute de alte conturi de Facebook, activate în campania prezidențială din 2024.

Atunci când sunt întrebați cine a răspuns de campania plătită de liberali și despre care documentele CSAT au indicat-o ca fiind făcută în favoarea lui Călin Georgescu, o parte dintre liberali indică același nume: Rareș Bogdan. Numai că europarlamentarul dezminte această variantă și pasează responsabilitatea către alți doi „grei” ai partidului.

Pe 13 ianuarie 2025, proaspătul președinte PNL Ilie Bolojan a fost întrebat cine din interiorul PNL a comandat campania de pe TikTok, cea acuzată în documentele CSAT: „Nu vă pot spune asta, vă rog să îi întrebați pe colegii care au gestionat în perioada respectivă această problemă. E ilegal și anormal să deturnezi o campanie”.