UE cere Transnistriei să accepte oferta Moldovei de aprovizionare cu energie. Tiraspolul a decis să reziste

transnistria

Autoritățile din regiunea separatistă a Republicii Moldova, Transnistria, ar trebui să accepte ofertele alternative de aprovizionare cu energie, a transmis Comisia Europeană, în timp ce tensiunile politice cresc după decizia Rusiei de a-și întrerupe fluxul de gaze naturale, scrie Politico. Sute de mii de oameni din Transnistria au rămas fără încălzire și apă caldă, după ce firma energetică de stat a Rusiei, Gazprom, a încetat exporturile de gaze către regiune la 1 ianuarie, când a expirat acordul pe termen lung de tranzit al gazelor prin Ucraina vecină.

„Înțelegem că guvernul Republicii Moldova a oferit deja energie și asistență umanitară Transnistriei, ceea ce nu a fost acceptat până acum”, a declarat Anitta Hipper, purtătorul de cuvânt al Comisiei pentru afaceri externe.

Hipper răspundea la o întrebare adresată de Politico, care în această săptămână a publicat o corespondență ce dezvăluie că conducerea pro-Kremlin a Transnistriei, cu sediul în orașul Tiraspol, a refuzat ofertele moldovenești de a-i furniza gaz de pe piața europeană și a refuzat ofertele de ajutor umanitar.

„Încurajăm Tiraspolul să coopereze cu Chișinăul pentru a aborda situația în interesul populației locale”, a spus Hipper. Într-o discuție de luni cu ușile închise cu jurnalişti și oficiali de top din administraţie, premierul moldovean Dorin Recean a acuzat Moscova că a orchestrat conflictul. „Aceasta este o criză de securitate pe care Rusia, prin folosirea energiei ca armă, încearcă să o inducă în regiune”, a spus el, potrivit sursei citate. „Au oprit furnizarea de gaze către regiunea pe care o controlează, inclusiv prin faptul că au staționat ilegal trupe militare acolo și nu permit nimănui să ajute regiunea”, a adăugat Recean.

Transnistria a rămas de facto autonomă după războiul dintre regiunea separatistă și Republica Moldova, după căderea Uniunii Sovietice în anii 1990 și găzduiește peste o mie de soldați ruși. După ce acordul care permite tranzitul gazului rusesc în Europa prin Ucraina s-a încheiat la 1 ianuarie, guvernul moldovean spune că Moscova a refuzat să exporte gaze naturale în Transnistria prin rute alternative disponibile, ca parte a unei încercări de a reaprinde tensiunile înaintea alegerilor parlamentare care vor avea loc în acest an. Potrivit lui Recean, criza ar putea aduce în cele din urmă sfârşitul independenţei autodeclarate a Transnistriei. „Obiectivul nostru este reintegrarea țării. Și asta ar trebui să pornească de la faptul că Rusia ar trebui să-și retragă trupele pentru ca noi să o putem administra în mod corespunzător. Suntem aici pentru a oferi o soluție pașnică a acestui conflict.”

Anatolii Dirun, profesor asistent la Școala de Științe Politice din Tiraspol, a spus că autoritățile transnistrene aproape sigur trag de timp și speră că Moscova va găsi o soluție. „Cred că s-ar putea întâmpla peste o săptămână, poate două săptămâni, iar în acest fel autoritățile preferă să aștepte câteva săptămâni până când Rusia intervine și rezolvă această problemă.” Anna-Kaisa Itkonen, purtătorul de cuvânt al UE pentru energie și locuințe, a declarat că Bruxelles-ul a înființat un grup de lucru cu Republica Moldova și monitorizează „situația foarte gravă” din regiune. „Continuăm să avem schimburi constante cu autoritățile moldovenești pentru a atenua orice consecințe ale încetării furnizării de gaze rusești către țară”, a adăugat ea.

Peste 51.000 de gospodării au rămas fără gaz și 1.500 de blocuri de apartamente nu aveau căldură în Transnistria, au declarat luni autoritățile, în timp ce Moldova și Rusia s-au acuzat reciproc pentru escaladarea crizei energetice, potrivit Reuters. Transnistria, o regiune separatistă în principal vorbitoare de limbă rusă de-a lungul graniței cu Ucraina, primise gaz rusesc prin Ucraina de zeci de ani, folosindu-l pentru a genera energie electrică vândută și restului Moldovei, furnizând 80% din puterea țării. Dar acel gaz a fost întrerupt împreună cu fluxurile către Europa Centrală și de Est care s-au oprit în ziua de Anul Nou, după ce Kievul a refuzat să prelungească un acord de tranzit care persistase aproape trei ani de război total între Rusia și Ucraina. Guvernul Republicii Moldova pune criza energetică pe seama gigantului rus de export de gaze Gazprom (GAZP.MM), despre care a spus că a refuzat să furnizeze gaze Transnistriei printr-o rută transbalcanică alternativă și testată.

Gazprom a declarat că va suspenda exporturile către Moldova la 1 ianuarie din cauza datoriilor moldovenești neplătite despre care Moscova spune că însumează 709 milioane de dolari. Moldova contestă această datorie și spune că poziția sa este susținută de un audit internațional.

Autoritățile separatiste transnistrene au declarat pe Telegram că un total de 122 de așezări și-au pierdut rezervele de gaz până luni dimineață și că doar cantități mici erau furnizate unor apartamente. Autoritățile au ordonat să nu se redeschidă școlile după sărbătorile de iarnă, cel puțin 131 de școli și 147 de grădinițe fiind rămase fără căldură.

„Nu există o singură persoană în Transnistria care să fie vinovată de această situație – totul este un factor extern”, a declarat într-un comunicat televizat președintele administrației regiunii, Vadim Krasnoselsky.

Gazul transportat prin Ucraina a fost mult timp principala cale prin care Rusia a sprijinit regiunea separatistă, care a scăpat de controlul guvernului central al Republicii Moldova, a purtat un scurt război împotriva forțelor guvernamentale în 1992 și încă găzduiește 1.500 de soldați ruși.

Ministerul de Externe al Rusiei a declarat că urmărește deteriorarea situației, dând vina pe Ucraina pentru întreruperea gazelor și acuzând Moldova că ignoră în mod deliberat problema.

Moldova a declarat că a convocat un diplomat rus și a acuzat Moscova că o învinovățește în mod fals pentru criză, pe care a spus că Moscova a alimentat-o ​​artificial pentru a submina guvernul Republicii Moldova înainte de alegerile parlamentare din acest an. De când gazul rusesc a fost oprit odată cu noul an, Moldova și-a îndeplinit nevoile de energie importând aproximativ 60% din necesarul de energie din România. Guvernul spune că s-a oferit să-i ajute pe separatiști, dar că oferta a fost respinsă. Krasnoselsky a spus că scopul Moldovei este „strângerea” enclavei și a îndemnat locuitorii să folosească lemne de foc. Recean a spus că obiectivul Moldovei este „reintegrarea țării și aceasta ar trebui să plece de la faptul că Rusia trebuie să-și retragă trupele, ca să o putem administra corect. Suntem aici pentru a oferi o soluție pașnică a acestui conflict”.

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Lasă un comentariu