Iohannis, la Bruxelles: „Nu pot să plec din funcția de președinte. Cum să plec, dacă Constituția îmi spune că trebuie să stau? Demisionez doar dacă există un interes public major” – VIDEO

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat miercuri, la Bruxelles, înaintea Summitului UE – Balcanii de Vest, că în acest moment plecarea sa din funcția de președinte al țării se poate face doar în cazul în care își va da demisia, iar acest lucru este posibil în cazul în care ar fi în interesul public.

„Noi nu trebuie să explicăm decizia CCR în fața Rusiei! O să explicăm partenerilor noștri din Europa, deoarece în anumite țări Curtea Constituțională nu are dreptul să intervină așa cum are în România. CCR a reacționat 100% corect și legal. Eu nu pot să plec din funcția de președinte dacă Constituția îmi spune că trebuie să rămân. Ca eu să plec, trebuie să îmi dau demisia, sigur, este posibil și acest lucru, dar aș face acest lucru doar dacă ar exista un interes public major care altfel nu se poate rezolva. Lucrurile sunt constituționale clare și constituțional legale.”, a spus Klaus Iohannis.

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat miercuri, înaintea Summitului UE – Balcanii de Vest, că la alegerile prezidențiale, unde serviciile de informații au raportat în CSAT ingerințe externe în sprijinul online al candidaturii lui Călin Georgescu, România a avut „o problemă enormă” pe care a reușit să o rezolve.

„România este și va rămâne o țară cu profundă vocație europeană și euroatlantică, România este o țara solidă, o democrație responsabilă, un stat membru al UE și un partener de încredere. România este un stat pe care toți se pot baza. Realitatea este că România a avut o problemă enormă și a făcut față. Reacția României a fost una imediată, puternică și corectă și de aceea sunt foarte încrezator în capacitatea României de a rămâne solidă, un partener de încredere”, a declarat șeful statului.

„Este evident că este necesară o coordonare generală pentru combatarea atacurilor Rusiei pentru a ne apăra și trebuie să dezvoltăm mecanisme și proceduri, nu putem să rămânem doar la nivelul ‘Hai să discutăm’, trebuie să mergem mult mai departe”, a adăugat Iohannis.

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat miercuri, la Bruxelles, înaintea Summitului UE – Balcanii de Vest, că după rezultatul din primul tur al alegerilor prezidențiale și rezultatul de la alegerile parlamentare, unde curentul suveranist a beneficiat de un sprijin popular mai ridicat decât la precedentele alegeri, politicienii trebuie să învețe lecția primită. Afirmațiile vin în contextul în care PSD, PNL, USR, UDMR și minoritățile discută despre formarea viitorului guvern.

„Uniunea Europeană înseamnă valori, principii, libertate, progres, securitate și prosperitate pentru cetățenii europeni. Evident că Uniunea Europeană nu este un spațiu perfect, dar dacă noi nu ne demonstrăm, zi de zi, atașamentul față de interesele și de valorile comune și dacă nu ne implicăm pentru a gestiona crizele împreună, atunci nu vom putea construi un viitor mai bun.Iar cetățenii noștri – fie că vorbim la nivel european sau vorbim strict de România – își doresc din partea clasei politice, pe bună dreptate, responsabilitate, atenție, efort, onestitate și preocupare reală. Poate că aceasta este lecția cea mai importantă – sper și pentru politicienii noștri de acasă – după lecția dură pe care am primit-o în ultimele săptămâni și după un an foarte complicat, cu multe alegeri care, în final, a rezolvat unele probleme și unele le-a amânat pe anul 2025”, a declarat Iohannis.

Președintele Klaus Iohannis a declarat miercuri, întrebat când va chema partidele politice la Cotroceni pentru consultări, că acest lucru îl va face atunci când „va exista o claritate în negocierile care se poartă” și va avea o propunere de premier din partea coaliției pro-europene.

„Știți bine că sunt negocieri în curs între partide. S-au declarat anumite lucruri. Se pare că se lucrează pentru a forma o coaliție pro-europeană, dar cum consultările sunt în fond cele pe care le convoc la Cotroceni o fază destul de formală, nu vreau să invit partidele doar să ne vedem. Vreau să invit partidele atunci când există o claritate în negocierile care se poartă, cel puțin o persoană care să-mi fie propusă pentru poziția de prim-ministru. În momentul în care ne dăm seama că s-a ajuns în acea etapă voi convoca consultările. Bine ar fi să se miște repede, dar asta depinde de cum se negociază între partide”, a spus Klaus Iohannis.

Președintele Klaus Iohannis a declarat că procesul electoral recent a fost afectat de intervenții străine, inclusiv de campanii ilegale desfășurate pe rețele sociale, subliniind totodată nevoia urgentă de îmbunătățire a legislației și de o mai bună cooperare între instituțiile care gestionează spațiul cibernetic.

„Intervenția a fost atât de subtilă și complexă, încât multe aspecte au fost descoperite abia după primul tur al alegerilor. Am beneficiat de sprijin semnificativ din partea partenerilor strategici, care au ajutat instituțiile românești să identifice responsabilii”, a explicat președintele, făcând referire la ingerințe cibernetice și la rolul unor rețele sociale.

„Nu fac pe nimeni responsabil. Intervenția a fost atât de subtilă și de complexă încât, practic, mare parte din ceea ce s-a întâmplat a fost descoperit abia după primul tur. Nu totul a fost observat. Din păcate, situația și legile nu au fost suficiente. A existat un candidat care și-a desfășurat o campanie excesivă și susține că aceasta a costat zero pe o rețea socială. Pe rețelele sociale, campaniile sunt frecvente, însă acestea au obligația, în timpul alegerilor, să marcheze candidații. Atunci când nu mai este permisă campania, rețeaua ar trebui să oprească orice activitate de acest fel. Biroul Electoral Central (BEC) a somat rețeaua TikTok să oprească această campanie, deoarece perioada electorală se terminase. Cu toate acestea, rețeaua a ignorat solicitarea BEC, iar campania a continuat sâmbătă și duminică doar pentru acest candidat, în timp ce pentru ceilalți candidați regula a fost respectată. Este o încălcare gravă a legii electorale. Deoarece rețeaua TikTok este bazată în China, aceasta și-a permis să ignore cererile BEC. Instituția nu a avut niciun instrument pentru a restricționa rețeaua, la fel cum nici Europa nu dispune de astfel de mecanisme, dat fiind că rețeaua nu operează din Europa. Sunt probleme care momentan nu au soluție. Influența străină a fost descoperită ulterior, iar România a beneficiat de sprijin semnificativ din partea partenerilor strategici, care au ajutat instituțiile românești să găsească responsabilii. De aceea a durat ceva timp. Așadar, culpabilizarea cuiva de la noi nu ne-ar duce, în această chestiune, foarte departe“, a transmis Klaus Iohannis de la Bruxelles.

Un exemplu concret a fost campania desfășurată ilegal pe TikTok de către un candidat, chiar și după încheierea perioadei electorale, Ioahnnis făcând aluzie, fără să numească, la campania desfășurată de Călin Georgescu.

„Este adevărat că legislația trebuie îmbunătățită și clarificată. Dacă BEC constată că un candidat încalcă legea, trebuie să aibă instrumente pentru a interveni. Pe de altă parte, probabil este nevoie de o cooperare mai strânsă între autoritățile și instituțiile care se ocupă de spațiul cibernetic – internet, rețele sociale etc. Avem astfel de instituții, ele cooperează la nivel instituțional, dar în astfel de cazuri este necesar ca interacțiunea să fie mai apropiată. Aceasta este o problemă ce trebuie discutată la nivelul Uniunii Europene, unde trebuie identificate soluții comune, pentru că nicio țară, singură, nu poate rezolva astfel de probleme. Am învățat această lecție și nu pornesc de la premisa că ceea ce s-a întâmplat prima dată se va repeta. Cred că toți vor fi mai atenți și sunt convins că următoarea rundă de alegeri se va desfășura în condiții mai bune. Nu doar noi, ci și în Consiliul European discutăm de ani de zile aceste probleme. Însă, de la a ști că există acest pericol, până la a găsi dovezi concrete despre ce s-a întâmplat, este o cale lungă. Nimeni dintre cei care ne atacă nu o face în mod transparent. Este aproape imposibil de urmărit legăturile și firul acestor atacuri, care se folosesc de servere din toată lumea. Să nu își imagineze cineva că aceste atacuri se fac cu „semnătură și dragoste” din partea estului. În cazul unor alegeri, am creat entități specifice, inclusiv în cadrul CSAT, care se ocupă de astfel de probleme. Dar, de la a cunoaște că există o problemă, până la a o remedia, este foarte complicat. Nicio instituție, nici măcar CSAT, nu poate spiona propriii politicieni. Am ajunge la situația dinainte de 1989. Fiecare are dreptul să facă o campanie, iar dacă nu încalcă legea, nu putem interzice unui candidat să vorbească, chiar dacă spune lucruri ciudate. Din păcate, se pare că au fost încălcări ale legii în zona de antisemitism și propagandă legionară, care ar fi trebuit urmărite mai îndeaproape“, a mai spus Klaus Iohannis.

Totuși, președintele a atras atenția asupra dificultăților întâmpinate în combaterea acestor ingerințe, subliniind că serviciile de informații nu au voie să monitorizeze politicienii sau să intervină direct în procesul electoral.

„Serviciile secrete nu au voie să urmărească politicienii interni. Am ajunge la vechea securitate, ceea ce este inacceptabil. Din acest motiv, este mai dificil de monitorizat aceste ingerințe. CSAT nu are nicio atribuție în procesul electoral propriu-zis, nici președintele în funcție. Eu am reacționat când am primit demersurile de la servicii privind existența unor ingerințe străine. Totuși, CSAT a trebuit să primească niște documente și să fie finalizate unele investigații, ceea ce a durat patru zile. După aceea, CSAT a făcut o comunicare publică: au existat ingerințe, atacuri cibernetice, iar o rețea socială a avut un comportament nelegal, favorizând un candidat. Probabil în spațiul public există încă reticență în ceea ce privește comunicările serviciilor și ale CSAT. La scurt timp după aceasta, s-a cerut desecretizarea acestor documente, iar cei care le-au emis au fost de acord. Ulterior, a apărut o analiză mai aprofundată la CCR, cu rezultatul pe care îl cunoașteți. CSAT are interdicție de a comunica documente către alte entități decât cele specificate în lege, iar CCR nu este inclusă între acele instituții care primesc din oficiu astfel de informări. A fost foarte complicat. Să nu își imagineze cineva că a fost simplu“, a mai spus pe acest subiect Klaus Iohannis.

„Noi știm ce s-a întâmplat!”

Președintele Klaus Iohannis a explicat că în România se cunoaște faptul că Rusia a fost în spatele atacului asupra alegerilor prezidențiale din țara noastră. Iohannis susține că, deși este evident faptul că Rusia este în spatele atacurilor, asta este foarte greu de demonstrat și nu se pot face acuzații oficiale.

„Noi știm ce s-a întâmplat, dar cum am spus, este extrem de complicat după proceduri diplomatice să arăți cu degetul și să spui: voi ați fost. În Cyberspace și în atacuri maligne sunt foarte, foarte greu de atribuit. A existat un stat și un atac cybernetic poate fi atribuit unui stat, dar în cazul acela a durat 4 ani. Nu putem aștepta atât. Din felul în care s-a acționat, din modul în care s-a distribuit pe TikTok, conturi pe TikTok din Rusia, atacuri concomitente asupra sistemului electoral din România. Un atac de o asemenea amploare nu poate veni decât din partea unui stat. În zona de servicii, astfel de modele se cunosc și noi știm că a fost Rusia”, a spus Klaus Iohannis.

Preşedintele Klaus Iohannis se află miercuri şi joi la Bruxelles, unde va participa la Summitul Uniunea Europeană – Balcanii de Vest şi la reuniunea Consiliului European. Miercuri, şeful statului va lua parte la Summitul Uniunea Europeană – Balcanii de Vest. Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, Summitul UE – Balcanii de Vest se va concentra pe evaluarea implementării Planului de Creştere pentru această regiune şi pe eforturile de integrare regională, în contextul în care extinderea reprezintă principala investiţie geopolitică pe care Uniunea o poate realiza în vecinătatea sa. În cadrul summitului, Klaus Iohannis va exprima „angajamentul României faţă de perspectiva europeană a regiunii, cu respectarea principiilor meritelor proprii şi a condiţionalităţilor stricte, precum şi în baza angajamentului partenerilor regionali faţă de valorile europene, ca expresie a orientării strategice, mai ales în contextul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei”, precizează sursa citată.

Joi, preşedintele Iohannis va participa la Consiliul European, unde pe agendă se află subiecte precum Ucraina, migraţia, situaţia din Orientul Mijlociu, pregătirea UE în domeniul civil şi militar şi răspunsul la crize, rolul UE în lume şi extinderea Uniunii, Republica Moldova, Georgia şi aspecte legate de libertate, securitate şi justiţie.