Stelian Ion (USR): „Pacienții din spitale și bolnavii au nevoie de medicamente, nu mai pot aștepta până se hotărăște Ciolacu dacă va candida la președinție”

Bugetul Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS), buget administrat de Casa Națională de Asigurări de Sănătate, este, în anul 2024, de 62,35 miliarde lei, în creștere ușoară (cu 3,2 miliarde lei) față de anul 2023. Practic, CNAS solicitase încă aproape 30 de miliarde lei, mai ales că bugetul pe anul trecut s-a terminat încă din lunile august-septembrie. Este un buget total insuficient în condițiile date.

Persoanele cu boli colestatice rare din România se confruntă adesea cu imposibilitatea accesului la tratamente adecvate, chiar dacă medicamentele necesare există, teoretic. De multe ori, aceste medicamente nu ajung pe piața românească, lăsând pacienții într-o situație critică. În acest context, grupurile de suport devin esențiale, oferind sprijin moral și practic pacienților și familiilor acestora. În încercarea de a ameliora această situație, se lucrează la crearea unui registru de pacienți pentru a facilita accesul la tratament, anunță Alianța Națională pentru Boli Rare. Bolile colestatice reprezintă o problemă medicală semnificativă, cu o incidență de 1 la 2.500 de sugari. Aceste afecțiuni au o varietate largă de cauze și constituie principala indicație pentru transplant hepatic în copilărie. Diagnosticul precoce este crucial, în special în cazurile de atrezie de căi biliare, unde intervenția chirurgicală timpurie poate fi vitală.

Şase citostatice extrem de necesare pentru tratamentul bolnavilor de cancer lipsesc din ţară. Situaţia este atât de dramatică încât un medic oncolog din Cluj, Adrian Udrea, a trimis o scrisoare deschisă către Ministerul Sănătăţii, Casa de Asigurări şi Federaţia asociaţiilor bolnavilor de cancer, în care spune că viața și sănătatea pacienților este pusă în pericol.

Pe fondul situației, președintele USR Constanța, deputatul Stelian Ion, susține că responsabilii pentru această situație – premierul Marcel Ciolacu și ministerul Sănătății – au o treabă… politică, respectiv campania electorală pentru Parlament și pentru alegerea președintelui. „CNAS a transmis în aceste zile că nu are bani care să acopere cheltuielile pentru spitale până la sfârșitul anului”, arată Stelian Ion, care subliniază faptul că „Rafila este de aproape trei ani ministru al Sănătății, timp în care problemele din sistem s-au acutizat” și – evident – ministrul trebuie demis acum, nu în iarnă:

„Finanțarea din sănătate este o urgență reală. Pacienții din spitale și bolnavii care au nevoie de medicamente nu mai pot aștepta până se hotărăște Marcel Ciolacu dacă va candida la președinție sau se va ocupa în continuare de Guvern. Semnalele transmise zilnic de spitale și de medici, care abia mai fac față, sunt ignorate de guvernul Ciolacu. Și conducerea CNAS a transmis în aceste zile că nu are bani care să acopere cheltuielile pentru spitale până la sfârșitul anului. Are doar promisiunea lui Ciolacu și a PSD că vor aloca bani și pentru sănătate. Încă nu știm dacă Ciolacu va aloca acești bani acum, când este nevoie de ei, sau va aștepta campania electorală din noiembrie. Guvernul Ciolacu a scos sistemul de sănătate de pe lista de finanțare prioritară, așa cum a aprobat din pix tăierea finanțărilor pentru noi spitale din bani europeni, prin PNRR, propusă de ministrul Rafila. Alexandru Rafila este de aproape trei ani ministru al Sănătății, timp în care problemele din sistem s-au acutizat și România a pierdut 740 de milioane de euro din PNRR pentru construirea de spitale. Orice premier responsabil ar fi renunțat imediat la un ministru al sănătății cu un astfel de bilanț. Demiterea lui Rafila și numirea unui ministru care să regândească rapid finanțarea sistemului de sănătate nu mai pot aștepta până după alegerile din noiembrie. Trebuie decise acum”, a transmis deputatul Stelian Ion.

România are peste 350 de spitale de stat, iar peste 7 milioane de internări au avut loc în anul 2023 – în regim de spitalizare continuă sau de spitalizare de zi. Cifra nu reflectă neapărat numărul exact al pacienților care au necesitat internare – pot fi și cazuri în care un pacient a avut nevoie de mai multe internări – dar chiar și așa, cifra este mare și arată dimensiunea nevoii de servicii medicale a populației.