Roberta Metsola, aleasă preşedintă a Parlamentului European. România are doi vicepreședinți

Eurodeputata malteză Roberta Metsola, membră a Partidului Popular European, a fost aleasă marţi preşedintă a Parlamentului European pentru următorii doi ani şi jumătate. Roberta Metsola, care a deţinut deja această funcţie de la decesul lui David Sassoli în ianuarie 2022, a fost aleasă cu 562 voturi pentru. Pentru preşedinţia PE a mai candidat marţi eurodeputata spaniolă Irene Montero, din grupul Stângii Europene, care a obţinut 61 voturi. Au fost 699 de votanţi dintre cei 720 de eurodeputaţi. Numărul voturilor nule a fost 76.
În intervenţia sa, Roberta Metsola, care a deţinut preşedinţia PE după decesul lui David Sassoli, a pledat pentru continuarea proiectului european, faţă de care „pasiunea ei nu s-a diminuat”.
„Doresc să vă rog să-mi acordaţi încrederea şi votul pentru a continua pentru încă doi ani şi jumătate. Va trebui să venim cu legi de care cetăţenii UE au nevoie. În acest mandat, am înţeles că viitorul este orice altceva decât un dat previzibil. David Sassoli a pus demnitatea oamenilor înaintea oricărui alt obiectiv. Am promis atunci că îi voi onora moştenirea şi astăzi reînnoiesc acest legământ”, a spus Metsola.
Potrivit eurodeputatei malteze, Parlamentul European nu trebuie să se teamă să aducă schimbarea, iar în acest context parlamentarismul trebuie să fie consolidat. „Nu putem accepta ca rolul nostru de europarlamentari să fie diluat”, a accentuat ea.
De asemenea, Roberta Metsola s-a pronunţat pentru reducerea birocraţiei şi simplificarea procedurilor, dar şi pentru consolidarea standardelor de integritate în PE, o instituţie în care toţi membrii trebuie să fie complet răspunzători. Nu în ultimul rând, Metsola a ţinut să sublinieze importanţa continuării sprijinului UE pentru Ucraina, ţară care din februarie 2022 este ţinta unei agresiuni neprovocate şi nejustificate din partea Rusiei.
„Bună prietenă a României, ea susține aderarea deplină a României la spațiul Schengen”, spune Dan Motreanu după realegerea Robertei Metsola ca președintă a Parlamentului European.
„Felicitări colegei noastre din grupul PPE, Roberta Metsola, pentru realegerea în fruntea Parlamentului European! Bună prietenă a României, ea susține aderarea deplină a României la spațiul Schengen. În urmă cu doi ani, a devenit cel mai tânăr președinte al Parlamentului European, aducând o viziune proaspătă și un angajament neclintit față de consolidarea proiectului european. Modul în care a condus Parlamentul European a demonstrat că alegerea a fost una corectă”, a postat liberalul.
Potrivit acestuia, Partidul Popular European a câștigat cele mai multe mandate la alegerile pentru Parlamentul European din 9 iunie: „Delegația română este a patra ca mărime în cadrul PPE, după Germania, Spania și Polonia. Apartenența PNL la grupul PPE ne permite să promovăm proiecte în interesul României, la fel ca în mandatul precedent, și vom avea un cuvânt important de spus în formarea noilor politici europene. Printre prioritățile noastre se numără fondurile de coeziune și politica agricolă comună post-2027”.
„Avem Președinte ales al Parlamentului European! Roberta Metsola, un om politic de dreapta care a condus până acum casa democrației europene, a fost realeasă în funcția de Președinte a Parlamentului European. Am votat-o cu toată încrederea, pentru că știu că este alături de România și susține necondiționat R. Moldova. Am lucrat foarte bine în mandatul trecut cu Președinta Metsola și sunt convins că vom putea colabora și în acest mandat pentru a apăra interesele românilor în Uniunea Europeană. Pentru onoarea deosebită de a reprezenta România în continuare în Parlamentul European, le mulțumesc tuturor românilor care ne-au acordat încrederea. Le sunt profund recunoscător colegilor care m-au sprijinit și îi asigur pe toți prietenii politici că voi rămâne la fel de activ și serios pentru a promova România și prioritățile ei!”, a postat și Eugen Tomac.
Reuniunea plenară de la Strasbourg a reales-o marți pe Roberta Metsola în funcția de președinte al Parlamentului European. Eurodeputata malteză a fost realeasă cu 562 de voturi din 699 de votanți.
România are doi vicepreședinți în Parlamentul European
Plenul Parlamentului European a votat, marți, doi români în funcții de vicepreședinte. Din partea grupului social-democrat, Victor Negrescu a fost ales vicepreședinte al Parlamentului European cu 394 de voturi, iar Nicolae Ștefănuță (independent, afiliat verzilor), a fost ales cu 347 de voturi. Parlamentul European va avea 14 vicepreședinți.
Ceilalţi eurodeputaţi care au fost aleşi vicepreşedinţi ai Parlamentului European în primul tur sunt Sabine Verheyen (604 voturi), Ewa Kopacz (572 voturi), Esteban Gonzales Pons (478 voturi), Katarina Barley (450 voturi), Pina Picierno (405 voturi), Martin Hojsik (393 voturi), Christel Schaldemose (378 voturi), Javi Lopez (377 voturi) şi Sophie Wilmes (371 voturi). A doua rundă, în care sunt disputate celelalte trei locuri rămase, este prevăzută să înceapă la ora locală 18:00 (16:00 GMT). Candidaţii sunt Klara Dostalova, Fabrice Leggeri, Younous Omarjee, Antonella Sberna, Ewa Zajaczkowska-Hernik şi Robert Zile.
PPE, socialişti şi Renew asigură o majoritate în Parlamentul European, a explicat marți europarlamentarul român Siegfried Mureșan (PPE), lucru confirmat de cele 562 de voturi obţinute de Roberta Metsola, realeasă preşedinte al Parlamentului European, citat de Agerpres.
„Intenţia noastră este ca în acest mandat să conducem ca trei grupuri europene responsabile Uniunea Europeană, să asigurăm o majoritate predictibilă, stabilă în Parlamentul European’”, a afirmat Mureşan.
Grupurile politice formate în noul Parlament European rezultat în urma alegerilor din 6-9 iunie sunt Partidul Popular European (188 de membri), S&D (136 de membri), Patrioţi pentru Europa (84 de membri), Conservatorii şi Reformiştii Europeni (78 de membri), Renew (77 de membri), Verzi (53), Stânga (46 de membri), Europa Naţiunilor Suverane (25 de membri). Un număr de 32 de eurodeputaţi sunt neafiliaţi.
Potrivit lui Siegfried Mureşan, vicepreşedinte al grupului PPE, forţele eurosceptice şi antieuropene sunt în prezent izolate şi marginalizate în Parlamentul European. „Grupul Conservatorilor şi Reformiştilor este practic împărţit în două în jurul şefei guvernului italian Giorgia Meloni. Există câteva partide mici, responsabile, aflate la guvernare în partidul premierului Cehiei, care sunt dispuse să susţină măsurile coaliţiei europene. Şi atâta timp cât AUR este membru al grupului ECR, nu mă poate convinge nimeni că acest grup este un grup serios, european, responsabil, cu care se poate lucra”, a explicat eurodeputatul. El a accentuat că grupul ‘Patrioţi pentru Europa’ este „grupul prietenilor lui Putin din Parlamentul European”, amintind că premierul ungar Viktor Orban a fost în vizită la Moscova, apoi la Beijing, după care săptămâna trecută a înfiinţat acest grup europarlamentar „menit să slăbească UE”.
Mureşan a adăugat că strategia majorităţii formate din grupurile PPE, S&D şi Renew este ca grupurile ‘Patrioţi pentru Europa’ şi ‘Europa Naţiunilor Suverane’ să nu primească nicio funcţie de conducere în Parlamentul European pe acele poziţii care, conform algoritmului matematic, li s-ar cuveni.
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google


