Sute de comune, mai mari decât orașele. Deputatul Focșa, interpelare la Veștea (Dezvoltare), despre comunitățile care funcționează „pe subvenție” – GRAFIC

Comunele din România sunt cele mai criticate atunci când e vorba de reformă administrativă sau reorganizare teritorială. În ultimii 30 de ani, multe comune au ajuns la o populație mai mare decât orașele din același județ, ceea ce ar trebui să le ajute să se dezvolte. În ultimii ani s-a cerut de mai multe ori desființarea unor unități administrativ-teritoriale (UAT) în comunele care au puțini locuitori. O astfel de măsură ar trebui să reducă cheltuielile statului, chiar dacă ar fi o măsură politică foarte complicată. Solicitările pentru o reformă administrativă vin inclusiv din mediul de afaceri sau de la Banca Națională.

„Avem 3.000 de comune, România nu mai poate suporta costurile administrative la 3.000 de comune, avem școli în mediul rural cu 10 elevi, au o clădire, au un director”, a declarat Eugen Rădulescu, consilier BNR.

De asemenea și mediul politic este interesat de situație, precum deputatul constănțean Dumitru Viorel Focșa, care a formulat o interpelare în acest sens la ministrul Dezvoltării, Adrian Ioan Veștea:

„Domnule ministru,

Cu o reformă administrativă ce întârzie la nesfârșit, doar din motive electorale, cu primării total ineficiente și un aparat de funcționari extrem de stufos, însă bine populat cu sinecuriști – alte resurse electorale, în România există localități unde nici măcar salariile angajațiolor nu pot fi plătite din resuse proprii! Prin urmare, domnule ministru, vă rog să îmi transmiteți următoarele:

1. Câte din comunele din România nu au avut, în anul 2022, venituri proprii nici măcar pentru a plăti salariile, defalcat, pe județe?
2. Câte primării din România au consemnat venituri proprii mai mici decât subvențiile primite de la bugetul central? Vă rog să îmi prezentați situația defalcat, pe județe.

Solicit răspuns scris.

Cu mulțumiri, Dumitru-Viorel Focșa, Deputat circumscripția electorală 14 Constanța”.

Numărul de locuitori este important doar pentru consiliul local. Cu cât o comună are mai puțini locuitori, cu atât scade numărul de consilieri locali. Spre exemplu, comunele care au până în 1.500 de locuitori vor avea doar 9 consilieri locali, comunele cu până la 3.000 de locuitori vor avea 11 consilieri locali, arată Codul Administrativ. Problema cu aceste costuri poate fi rezolvată foarte rapid de guvern, prin modificarea Codului Administrativ și reducerea numărului de consilieri.

Spre exemplu, în România avem 1.567 de comune cu o populație până la 3.000. Ceea ce înseamnă că fiecare comună are în medie 10 consilieri locali, adică un total de peste 15.000 de consilieri locali. Indemnizația lor este 10% din indemnizaţia lunară a primarului, respectiv a preşedintelui consiliului judeţean. În medie, un consilier local are circa 1.000 de lei lunar. Adică statul român plătește 15 milioane de lei lunar pentru consilierii din comunele care au până la 3.000 de locuitori. Într-un an, vorbim de 180 de milioane de lei. Guvernul ar putea economisi zeci de milioane de lei dacă ar reduce numărul acestor consilieri locali.

Cea mai mare cheltuială cu comunele mici o reprezintă salariile primarilor și angajaților din primărie. Primarii din comune primesc între 8.400 de lei și 12.500 de lei. Dar și aceste cheltuieli ar putea fi limitate de Guvern. Indemnizația primarului și viceprimarului se calculează în funcție de un coeficient care ține cont de populația din comună, arată Codul Administrativ. Guvernul poate modifica coeficienții și să reducă salariile primarilor.

O reorganizare a comunelor ar trebui să continue cu o reformă a orașelor și municipiilor. În România există 6 orașe cu populație între 1.501 și 3.000 de locuitori. Au pierdut atât de multă populație încât au devenit comune. Dacă se cere desființarea UAT-urilor din comune, atunci ar trebui făcut același lucru și în aceste orașe: Vașcău (din Bihor), Berești (Galați), Băile Tușnad (populație 1.617, județul Harghita), Solca (Suceava), Băile Govora (Vâlcea) și Ocnele Mari (Vâlcea). Toate aceste 6 orașe au sub 3.000 de locuitori, potrivit datelor de la recensământ. De asemenea, în România mai avem 111 orașe cu o populație între 3.001 și 10.000 de locuitori. În timp ce avem peste 1.200 de comune cu o populație mai mare sau asemănătoare cu aceste orașe. Sunt comune care au populație mai mare decât orașele din același județ. Atacurile la adresa comunelor reprezintă o nedreptate în acest caz. Reforma administrativă ar trebui să includă și trecerea unor comune la statutul de oraș, iar unele orașe din prezent să coboare la statutul de comună.

În România există 53 de comune cu o populație între 10.000 și 50.000 de locuitori, iar 4 dintre acestea au peste 20.000 de locuitori. Aceste 4 comune ar trebui să fie deja orașe și să atragă mai mulți bani pentru dezvoltare.