BNR a dat drumul la tiparniță, ca să combată inflația. „Ne confruntăm cu noi incertitudini şi riscuri generate de măsurile fiscal-bugetare!”

Ca urmare a creșterii inflației, Banca Națională a României (BNR) a tipărit mai mulți bani, iar acum avem în circulație numerar în valoare de peste 108 miliarde de lei. Acest lucru reprezintă o creștere de 14% în ultimii doi ani. Guvernul român are planuri de a limita tranzacțiile cu bani cash începând din 2024, cu scopul de a reduce evaziunea fiscală, la pachet cu măsurile fiscale în prag de adoptare. Limita pentru plățile cash la persoane fizice va fi de 5.000 de lei, ceea ce înseamnă că orice achiziție sau serviciu cu o valoare mai mare va trebui achitat prin card sau transfer bancar.

Economia teoretică clasică susține că tipărirea de bani poate contribui la inflație. Creșterea masei monetare poate avea un impact asupra prețurilor și valorii monedei naționale.

Un sondaj realizat de Asociația Română a Băncilor arată că, în ciuda eforturilor de reducere a tranzacțiilor cash, un număr semnificativ de firme (40%) încă plătesc salariile angajaților în numerar. Inflația a fost unul dintre factorii care au determinat BNR să tipărească mai mulți bani, pentru a răspunde nevoilor economiei. Inflația poate determina creșterea cantității de bani în circulație.

„BNR a căutat să acopere necesarul de bani generat de creșterea prețurilor, prin tipărirea de bani pe care să-i pună în circulație. Cele mai importante cauze pentru generarea crescută de bani pe care populatia preferă să o țină țin de un grad de digitalizare scăzut. Neîncrederea în sistemul bancar, în mediul rural există foarte puține bancomate, oamenii preferă cash. Corupția manifestată prin valize cash”, spune Mihai Roman,  profesor de macroeconomie la ASE.

Ratele dobânzii este important să rămână unde sunt pentru mai mult timp, ca aproape peste tot în lume, pentru a nu risca o reaprindere a inflaţiei, susţine Cristian Popa, membru în Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR), într-o postare pe Linkedin.

„Într-un context macroeconomic încă incert, Banca Naţională a României a hotărât să menţină în octombrie rata dobânzii de politică monetară la nivelul de 7% pe an. Similar altor ţări din regiune, economia României încetineşte. În plus, ne confruntăm cu noi incertitudini şi riscuri generate de măsurile fiscal-bugetare care vor fi aplicate la începutul anului viitor. Într-un mediu marcat de o amplă incertitudine, cred că este esenţial să nu ne grăbim, este important ca ratele dobânzii să rămână unde sunt pentru mai mult timp (higher for longer), ca aproape peste tot în lume, pentru a nu risca o reaprindere a inflaţiei. Trebuie să fim convinşi că inflaţia se apropie de ţintă înainte de a opera reduceri de dobânzi. Altfel, relaxarea prematură a politicii monetare ar putea fi periculoasă, după cum voi arăta într-o postare viitoare: cele mai multe episoade inflaţioniste din lume au recidivat deoarece au existat reduceri premature ale dobânzilor”, scrie Cristian Popa.

El menţionează că rata anuală a inflaţiei a scăzut la 8,8% în luna septembrie, în linie cu prognoza BNR pentru sfârşitul celui de-al treilea trimestru din 2023. Avansul preţurilor de consum în termeni lunari a fost de 0,8%, un nivel destul de ridicat, iar principala preocupare o reprezintă categoria serviciilor, ce accelerează cu 12% faţă de luna septembrie a anului precedent. Deşi în descreştere, inflaţia mărfurilor alimentare (+10,4%) se află în continuare peste rata inflaţiei IPC, în timp ce dinamica preţurilor s-a temperat cel mai puternic în categoria mărfurilor nealimentare (+6,7%). De asemenea, Cristian Popa precizează că inflaţia de bază a decelerat de asemenea, dar este încă la un nivel înalt: 11,4% în ultimele 12 luni. Însă, principalul element cu care poţi judeca inflaţia de bază (şi serviciile) este piaţa muncii, iar piaţa muncii rămâne relativ tensionată: costurile salariale ce cresc cu 15% în medie, pot fi absorbite pentru o perioadă de angajatori, însă nu pentru totdeauna, făcând dificilă ultima parte a luptei cu inflaţia.