Xi Jinping pregătește China de un mare război: Cele mai mari transformări de la „Marele Salt Înainte”

Într-o sinistră revenire la cele mai rele zile ale guvernării lui Mao, oficialii Partidului Comunist din întreaga China se supun orbește ordinelor de a crește rapid cota de terenuri arabile prin orice mijloace posibile. La fel ca în cazul „Marelui Salt Înainte”, care a ucis zeci de milioane de oameni prin înfometare pentru scopul de a produce mai mult oțel, acum China a adoptat o altă politică: să se cultive mai multe „cereale”, informează Unheard. În realitate, însă, China produce mai mult decât suficient orez, grâu și porumb pentru a-și hrăni populația. Atunci, de ce această grabă bruscă? Xi Jinping, se pare, se pregătește de război.

În prezent, China se bazează pe importuri foarte mari de soia, porumb, grâu și alte cereale pentru a-și hrăni animalele. Doar anul trecut, chinezii au importat peste 120 de milioane de tone metrice. Acestea sunt aprovizionate prin sosirea zilnică în porturile chineze a unor vrachiere din Argentina, Brazilia, Canada și Statele Unite. Dacă ar izbucni un război, aceste importuri ar putea fi stopate, iar rezervele s-ar putea epuiza rapid.

În China, nu există terenuri libere pentru culturi, ceea ce nu lasă Beijingului altă opțiune decât să smulgă copacii recent plantați în urma eforturilor sale costisitoare și foarte apreciate de reîmpădurire – chiar dacă pădurile chinezești se află în mare parte pe pante, iar noile plantații de culturi sunt adesea măturate de prima ploaie serioasă. Funcționarii locali de partid care execută ordinele Beijingului știu foarte bine acest lucru, dar nesupunerea înseamnă, în cel mai bun caz, retrogradare instantanee.

După ce inundațiile foarte puternice ale râului Yangtze din 1998 au distrus 13 milioane de case, au înecat mii de oameni și au măturat autostrăzi și linii de cale ferată, PCC a recunoscut că inundațiile au fost agravate de defrișările necontrolate. Au fost emise ordine în toată China să se oprească exploatarea forestieră și să se planteze în schimb copaci, fiind alocate fonduri uriașe pentru a planta aproximativ 90 de miliarde de copaci în următorul deceniu. Au fost înființate mii de pepiniere de copaci, iar o armată de oameni au început să lucreze pe pantele despădurite, iar fermierii locali au fost angajați să îngrijească noii copaci. Ca urmare, China a devenit vizibil mai verde în imaginile din satelit, deoarece acoperirea forestieră a crescut de la 12% în 1998 la 24% în 2020, pentru ca apoi să crească și mai mult – până anul trecut. Nu au fost publicate cifre, dar ceea ce s-a întâmplat de atunci depășește cu mult rata de despădurire a Amazonului, chiar dacă ecologiștii din Occident au păstrat până acum o tăcere deplină. Nu mai există păduri care să fie dezrădăcinate; tot ce a rămas sunt livezile de fructe foarte mici cultivate de fermieri individuali. Fermierii din China trăiesc cu teama un oficial local al partidului va sosi într-o zi cu Poliția Armată Populară în uniforme de camuflaj și îi va tăia. Chiar și cotețele de porci de mărimea unei camere sunt distruse pentru a elibera cei câțiva metri pătrați de sol de dedesubt.

Oficialii locali știu că este o nebunie să distrugi atât de multe mijloace de trai pentru a produce câteva camioane de cereale ieftine, dar nu au cum să schimbe politicile lui Xi – mai ales când fiecare oficial are juniori gata să îl denunțe în speranța de a-i lua locul. Această dinamică a fost cea care a produs tragedia „Marelui Salt Înainte”. Țăranilor li s-a ordonat să își topească oalele și tigăile pentru a face oțel în cuptoarele din curtea din spate, cu promisiunea că vor mânca în schimb în sălile de mese ale noilor „comune” promise; li s-a spus, de asemenea, să își topească plugurile pentru animale, deoarece urmau să sosească noi tractoare. În doar patru ani, din 1958 până în 1962, cel puțin 30 de milioane de oameni au murit de foame.

Discursurile lui Xi Jinping despre „bolul de orez” au ajuns la apogeu pe 21 iunie, când a afirmat că este imperios necesar să se pregătească pentru „circumstanțe extreme”, după ce anterior, la 6 mai, avertizase că China trebuie să fie pregătită „pentru cele mai grave și extreme scenarii” pentru a supraviețui „vânturilor puternice, apelor agitate și chiar furtunilor periculoase” – toate acestea fiind cuvinte de cod transparente pentru „pericolul de război”. El a revenit asupra subiectului la 6 iulie, când, cu ocazia unei vizite la Comandamentul Teatrului de Est, a cărui jurisdicție include strâmtoarea Taiwan, a cerut o creștere a „antrenamentelor în condiții reale de luptă pentru a crește capacitatea de a lupta și de a învinge”.

Apelurile neîncetate ale lui Xi la „pregătirea de luptă” pot însemna că el se îndoiește de fapt că forțele militare chineze sunt pregătite pentru o luptă reală.

China denunță un sabotaj major, care provoacă daune severe

Ministerul Comerţului din China a declarat miercuri că factorii non-economici cresc şi interferează cu comerţul exterior al ţării, care se va confrunta cu o situaţie „extrem de gravă” în a doua jumătate a acestui an, relatează CNBC, informează News.ro.

„Împingerea puternică a unor ţări pentru ”decuplare”, ”separarea lanţurilor [de aprovizionare]” şi aşa-numita ”reducere a riscurilor” sunt obstacole create de om care blochează comerţul normal”, a declarat Li Xingqian, şeful departamentului de comerţ exterior al ministerului.

El le-a vorbit reporterilor la o conferinţă de presă despre activitatea ministerului în prima jumătate a anului. Exporturile Chinei, care contribuie semnificativ la creşterea economică internă, au scăzut în ultimele luni, deoarece creşterea globală a încetinit.

Miercuri, Li a remarcat încetinirea generală. El a mai spus că, deoarece comerţul a crescut în cei trei ani de pandemie de Covid-19, acest lucru a stabilit o bază ridicată pentru cifrele din acest an. Li a făcut referire directă şi la solicitări pentru diversificarea lanţului de aprovizionare.

„Companiile spun că politizarea comerţului din unele ţări a forţat comenzile şi producţia să se mute, dăunând atât intereselor economice ale furnizorilor, cât şi ale cumpărătorilor”, a spus el.

Li a adăugat că ministerul va ajuta companiile să facă faţă „restricţiilor comerciale nerezonabile”.

Ministerul nu a spus nimic despre propriile controale la export anunţate recent, care urmează să intre în vigoare la 1 august pentru două metale cheie.

SUA utilizează controale proprii ale exporturilor, într-un efort de a limita dezvoltarea tehnologiei de vârf a Chinei. Tensiunile comerciale dintre SUA şi China au escaladat în ultimii ani, determinând şi alte ţări să ia măsuri. China, între timp, caută să reţină şi să atragă investiţii străine.

Directorul general al Apple, Tim Cook, şeful Tesla, Elon Musk, şi mulţi alţi lideri de afaceri au călătorit în China de când şi-a relaxat restricţiile la frontieră în acest an.

Ministerul Comerţului a declarat miercuri că ministrul său, Wang Wentao, s-a întâlnit în acest an cu peste 20 de directori ai companiilor străine veniţi în vizită. Ministerul şi-a reiterat eforturile de a stabili mese rotunde regulate cu compsnii străine în China şi de a aborda provocările operaţionale. Printre alte planuri, ministerul a declarat că va face modificări pentru a permite investitorilor străini să-şi mărească dimensiunea investiţiilor strategice în companiile listate.