SUA vor să trimită Ucrainei bombe cu dispersie, interzise de peste 100 de țări. Germania, prima țară care se opune

Președintele Biden a aprobat furnizarea de muniții cu dispersie din SUA pentru Ucraina, urmând ca vineri să fie anunțată retragerea armelor din stocurile Departamentului de Apărare, scrie washingtonpost. Mișcarea, care va ocoli legea SUA care interzice producerea, utilizarea sau transferul de muniții cu dispersie cu o rată de eșec de peste 1%, vine pe fondul îngrijorărilor cu privire la contraofensiva întârziată a Kievului împotriva trupelor rusești și în contextul scăderii stocurilor occidentale de artilerie convențională. Decizia urmează ca urmare a luni de dezbateri ale administrației cu privire la furnizarea de muniții controversate, care sunt interzise de majoritatea țărilor din lume.

Armele grupate explodează în aer peste o țintă, eliberând zeci până la sute de submuniții mai mici pe o zonă largă. Peste 120 de țări s-au alăturat unei convenții care interzice utilizarea lor ca fiind inumane și nediscriminatorii, în mare parte din cauza ratelor mari de eșec care împrăștie peisajul cu submuniții neexplodate care pun în pericol atât trupele prietene, cât și civilii, adesea timp de decenii după încheierea unui conflict. Statele Unite, Ucraina și Rusia – despre care se presupune că le-au folosit pe scară largă în Ucraina – nu sunt părți la convenție. Opt dintre cei 31 de membri ai NATO, inclusiv Statele Unite, nu au ratificat convenția.

Principala armă luată în considerare, un obuz de artilerie M864 produs pentru prima dată în 1987, este tras din obuzierele de 155 mm pe care Statele Unite și alte țări occidentale le-au furnizat Ucrainei. În ultima sa estimare disponibilă public, în urmă cu mai bine de 20 de ani, Pentagonul a evaluat că acel obuz de artilerie are o rată de de 6%, ceea ce înseamnă că cel puțin patru din fiecare dintre cele 72 de submuniții pe care fiecare obuz le transportă ar rămâne neexplodate într-o zonă. de aproximativ 22.500 de metri pătrați.

„Suntem la cunoștință de rapoarte de acum câteva decenii care indică anumite DPICM de 155 mm au rate mai mari de eșec”, a spus un oficial al apărării, unul dintre cei șapte oficiali ai Pentagonului, Casei Albe și militari care au vorbit sub condiția anonimatului pentru a discuta decizia sensibilă. Oficialul apărării a folosit acronimul pentru Dual Purpose Improved Conventional Munitions.

Pentagonul spune acum că are noi evaluări, bazate pe teste chiar din 2020, cu rate de eșec care nu depășesc 2,35%. În timp ce aceasta depășește limita de 1% impusă de Congres în fiecare an începând cu 2017, oficialii „selectează cu atenție” muniții cu o rată de pierdere de 2,35% sau mai puțin pentru a fi transferate în Ucraina, a spus purtătorul de cuvânt al Pentagonului generalul Patrick Ryder. Oficialul apărării a spus că detaliile noilor evaluări „nu pot fi publicate”, inclusiv cum, când și unde au fost efectuate testele și dacă includ exerciții reale de tragere sau simulări virtuale. Manualele militare spun că aceste arme nu pot fi trase în timpul antrenamentului, deoarece fac parte din stocurile de rezervă de război.

„Ne opunem!”

Germania se opune trimiterii de muniţii cu dispersie în Ucraina, a declarat vineri ministrul de externe Annalena Baerbock, la o zi după ce oficiali americani au declarat că Washingtonul intenţionează să furnizeze Kievului astfel de arme, blamate pe scară largă pentru potenţialul de a ucide şi a mutila civili, relatează Reuters.

Organizaţiile pentru drepturile omului se opun unei astfel de acţiuni, iar ministrul german de externe, Annalena Baerbock, a declarat că şi Germania, în calitatea sa de semnatar al Convenţiei privind muniţiile cu dispersie (CCM), se opune. Nici Statele Unite, nici Ucraina şi nici Rusia nu au semnat, însă, această convenţie la care au aderat peste 110 state.

Solicitată să comenteze informaţiile despre intenţia Washingtonului de a trimite Ucrainei muniţie cu dispersie, Baerbock, aflată la o conferinţă pe tema climei la Viena, a declarat reporterilor: „Am urmărit relatările din mass-media. Pentru noi, în calitate de stat parte, se aplică acordul de la Oslo”.

Acordul CCM de la Oslo, care a fost deschis spre semnare în capitala norvegiană în 2008, interzice utilizarea, stocarea, producţia şi transferul muniţiilor cu dispersie.

Casa Albă a declarat că trimiterea de muniţii cu dispersie în Ucraina este „luată în considerare în mod activ”, dar nu a avut niciun anunţ oficial de făcut. Preşedintele Joe Biden va participa săptămâna viitoare la un summit NATO în Lituania, care se aşteaptă să fie dominat de războiul din Ucraina.

Human Rights Watch a cerut Rusiei şi Ucrainei să nu mai folosească muniţii cu dispersie şi a îndemnat SUA să nu le furnizeze. Grupul a declarat că atât forţele ruseşti, cât şi cele ucrainene au folosit aceste arme, care au ucis civili ucraineni.

Muniţiile eliberează în mod obişnuit un număr mare de bombe mai mici care pot ucide fără discriminare, pe o suprafaţă mare, chiar şi după ani de zile după ce au fost lansate, fiind astfel a ameninţare la adresa civililor.