Biden a semnat, vine prăpădul: Legea care amână cu doi ani iminentul faliment al SUA duce la creșterea prețului petrolului

Preşedintele Joe Biden a salutat evitarea unei incapacităţi de plată „catastrofale” pentru Statele Unite şi a lăudat virtuţile compromisului politic, transmite AFP.

„Nimic nu ar fi fost mai iresponsabil, nimic nu ar fi fost mai catastrofal” decât un faliment al primei puteri mondiale, a spus preşedintele american, anunţând că va semna sâmbătă o lege care să facă posibilă amânarea până în ianuarie 2025 a acestei perspective periculoase, scrie Agerpres.

Congresul american a adoptat în această săptămână textul care face posibilă suspendarea timp de aproape doi ani a plafonului îndatorării publice a SUA şi care fixează, de asemenea, anumite obiective bugetare. Fără acest text, ţara risca să intre în incapacitate de plată de luni, 5 iunie. Aşezat la biroul din celebrul Birou Oval, democratul în vârstă de 80 de ani, candidat la realegere în 2024, s-a exprimat pe un ton aşezat şi liniştitor. „Este dificil să obţii un consens dincolo de diviziunile partizane. Unitatea este dificilă. Dar nu trebuie să încetăm niciodată să încercăm”, a spus el.

După câteva săptămâni de negocieri foarte dificile cu opoziţia republicană, preşedintele american a reluat mesajul de reconciliere transmis cu prilejul învestirii sale în ianuarie 2021. „Fără unitate nu există pace”, a spus Joe Biden.

Într-un discurs în care şi-a propus să întărească contrastul cu republicanul Donald Trump, aflat la rândul său în cursa pentru alegerile prezidenţiale din 2024, preşedintele Biden a declarat că ar trebui să nu se mai ţipe şi să se coboare temperatura.

„Ambele părţi au negociat cu bună-credinţă. Ambele părţi s-au ţinut de cuvânt”, a salutat, de asemenea, Joe Biden, care nu pierde nicio ocazie de a se lăuda cu simţul său de compromis politic. Chiar dacă intenţionează să îşi asume meritul politic, preşedintele democrat nu îşi revendică deschis victoria la finalul negocierilor bugetare cu opoziţia: „Nimeni nu a primit tot ce şi-a dorit. Dar americanii au primit ceea ce aveau nevoie”.

Dând asigurări că a evitat reducerile drastice ale beneficiilor sociale şi ale proiectelor sale majore de investiţii, Joe Biden a căutat să se proiecteze în viitor, deşi mulţi americani îl consideră prea bătrân pentru a rămâne la Casa Albă. Referindu-se la dorinţa sa de a impozita mai mult pe cei mai bogaţi, el le-a spus concetăţenilor săi: „Voi reveni la conducere şi, cu ajutorul vostru, voi câştiga”.

La fel ca aproape toate economiile dezvoltate, Statele Unite trăiesc pe credit şi au, de altfel, cea mai mare datorie din lume în termeni absoluţi. Dar nicio altă ţară industrializată nu se confruntă cu un plafon rigid al datoriei, pe care Congresul trebuie să îl ridice în mod regulat.

Prețul petrolului a crescut vineri, pe fondul unui sentiment optimist după adoptarea la Washington a proiectului de lege privind plafonul de îndatorare al SUA, în timp ce piețele au cântărit probabilitatea unor reduceri de producție OPEC+ care să susțină prețurile în weekend, potrivit Reuters, scrie Mediafax. Cotațiile futures ale petrolului Brent au crescut cu 34 de cenți, sau 0,46%, la 74,62 dolari pe baril, până la ora 0302 GMT, în timp ce petrolul american West Texas Intermediate (WTI) a crescut cu 30 de cenți, sau 0,43%, la 70,40 dolari, după două zile consecutive de pierderi.

Piețele au fost liniștite de adoptarea de către Congres a unui proiect de lege care suspendă plafonul de îndatorare de 31,4 miliarde de dolari al guvernului american, precum și de semnalele anterioare privind o potențială pauză în majorarea ratelor de către Rezerva Federală. Proiectul de lege a fost aprobat de Senat joi seară, ora SUA, evitându-se astfel o incapacitate de plată suverană calamitoasă care ar fi zguduit piețele financiare mondiale.

Sentimentul pieței a fost încurajat și de datele de joi privind stocurile de țiței din SUA, furnizate de Energy Information Administration, care au indicat că importurile de țiței au crescut săptămâna trecută. Atenția investitorilor este acum concentrată asupra reuniunii din 4 iunie a Organizației Țărilor Exportatoare de Petrol și a aliaților, inclusiv Rusia, denumite colectiv OPEC+.

Miniștrii din principalele țări producătoare de petrol vor decide dacă vor reduce în continuare producția pentru a susține veniturile guvernamentale. Reducerile suplimentare ale producției OPEC+, după reducerea surprinzătoare de 1,16 milioane de barili pe zi în aprilie, ar fi un factor de creștere pentru prețurile țițeiului.

Semnalele cu privire la o astfel de reducere au fost variate, Reuters raportând și analiștii de la bănci, inclusiv HSBC și Goldman Sachs, indicând că noi reduceri ale producției sunt puțin probabile și că blocul va adopta o abordare de tip „așteptăm și vedem”. Alți observatori de pe piață au arătat că datele slabe privind producția din China și SUA fac mai probabile reducerile OPEC+.

„Prețurile petrolului se stabilizează după ce o serie de date dezamăgitoare privind producția mondială au susținut argumentele pentru ca OPEC+ să ofere o nouă reducere a producției”, a declarat Edward Moya, analist senior de piață la OANDA.

În SUA, Institute for Supply Management (ISM) a anunțat joi că indicele PMI din industria prelucrătoare a scăzut luna trecută la 46,9, de la 47,1 în aprilie, a șaptea lună consecutivă în care PMI a rămas sub pragul de 50, indicând o contracție a activității de producție în cel mai mare consumator de petrol din lume. Datele privind industria prelucrătoare din China au oferit o imagine mixtă, datele Caixin/S&P Global China Manufacturing PMI de joi, peste așteptări, contrastând cu datele oficiale guvernamentale din ziua precedentă, care au raportat că activitatea fabricilor din luna mai s-a contractat la cel mai scăzut nivel din ultimele cinci luni. Cu toate acestea, traderii „se gândesc că Rusia ar putea să nu se țină neapărat de o poziție fermă privind reducerile de producție, mai ales că se luptă să se angajeze în privința cotațiilor”, a adăugat Moya.