USR și pensiile speciale. Cazul „Stelică garsonieră” de la Constanța: Nu vrea pensie specială, dar este beneficiar!

Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu a fost aprobat, miercuri, de Senat. Proiectul urmează să fie supus dezbaterii și aprobării deputaților, apoi trimis președintelui Klaus Iohannis la promulgare. Proiectul de lege a fost adoptat de Senat cu 79 de voturi „pentru” și 37 „împotrivă”.

„De principiu, proiectul prevede că nicio pensie de serviciu nu va mai putea depăși venitul din activitate, că pensiile de serviciu nu se mai indexează cu valoarea salariilor în plată, ci cu inflația, că pensiile mai mari decât salariul mediu, pentru partea de neconstributivitate vor fi impozitate cu 15%, că nu se mai pot cumula mai multe pensii de serviciu și vreau să vă spun că am făcut ieri, împreună cu colegii de la Casa de Pensii, mai multe rulări în datele din sistem și acest proiect duce la scăderi de până la 81% ale pensiilor de serviciu”, a spus în timpul dezbaterilor secretarul de stat în Ministerul Muncii Cristian Vasilcoiu.

Parlamentarii USR au protestat miercuri, în foaierul sălii de plen a Senatului, împotriva proiectului legii privind pensiile speciale. Ei au afişat pancarte pe care scria „Tăiaţi pensiile speciale”.

Liderul grupului USR din Senat, Radu Mihail, a declarat că partidul doreşte prin acest protest să arate tuturor celorlalţi parlamentari că e momentul să respecte Constituţia, regulamentul forului legislativ, să existe o dezbatere clară pe angajamentele făcute privind desfiinţarea pensiilor speciale şi de a le trece pe contributivitate.

„Parlamentarii USR, deputaţii şi senatorii, au ieşit împreună să arate tuturor celolarlţi parlamentari că e momentul să respecte Constituţia, până la urmă, să respecte Regulamentul Senatului şi să avem o dezbatere clară pe angajamentele pe care le-am făcut, care sunt să tăiem pensiile speciale, să le desfiinţăm, să le trecem către contributivitate, nu să facem nişte amenajări, nişte zgârieturi, pe ici, pe colo, ale suprafeţei, nu vrem să se termine toată epopeea acestei legi cu un final ca la filmele în care este scris: în această dezbatere parlamentară nicio pensie specială nu a avut de suferit. Nu, pensiile speciale trebuie să dispară şi asta vrem să spunem astăzi prin acest protest”, a explicat Mihail.

El a menţionat că pancartele vor fi afişate şi în sala de plen, pe parcursul dezbaterii proiectului privind pensiile de serviciu. În replică la protestul parlamentarilor USR, câţiva reprezentanţi ai Sindicatului Naţional al Poliţiştilor şi Personalului Contractual (SNPPC) au afişat o pancartă cu mesajul: „Scoateţi pensiile militare din PNRR”. Liderul SNPPC, Vasile Zelca, a declarat că pensiile militare nu au ce căuta în PNRR.

România specialilor și ipocriții din USR

România are un sistem de pensii speciale și care viza inițial magistrații. Sistemul a fost extins ulterior la personalul militar, diplomați și parlamentari. În privința personalului militar sau al celui din ordine publică, discuția este mai complexă, în sensul că aceste pensii de serviciu sunt din vremea lui Alexandru Ioan Cuza și reprezintă un fel de recompensă pentru interdicțiile acestor oameni din timpul activității și, astfel, nu pot fi încadrate la pensii speciale, aspect subliniat de toți liderii politici români. Între timp, acum vorbim despre pensii care depășesc venitul președintelui României, de 15.000 de lei/lună și pot atinge chiar dublul acestui cuantum, în cazul magistraților. De altfel, chiar acum avem în Parlament un fost magistrat care beneficiază de nu mai puțin de 30.000 de lei/lună.

În România vorbim, acum, de peste 200.000 de persoane care beneficiază de așa-numitele pensii speciale, grosul fiind reprezentat de cei peste 170.000 de foști angajați ai MAPN și MAI. Următorii la număr sunt foștii angajați SRI, peste 11.700 de persoane. Pensia medie în cazul militarilor variază între 3.400 – 4.000 de lei, în timp ce pensionarii SRI au o indemnizație medie de 5.000 de lei. Pentru fiecare dintre cele trei categorii, pensiile sunt plătite de Casele Sectoriale de Pensii ale fiecărei structuri. Lideri la cuantumul pensiei sunt însă cei peste 4.000 de magistrați, cu o pensie medie care trece de 19.000 de lei, plătită preponderent de Casa Națională de Pensii Publice. Dincolo de pensia medie în cazul foștilor militari, polițiști și angajați SRI, există și aici extreme, ce se apropie de pensia medie a unui magistrat, cum ar fi… politicienii anti-pensii speciale:

Stelică garsonieră și gălăgia specială

USR susține că, numai anul acesta, pensiile speciale ne vor costa aproape 11,5 milioane de euro. În această categorie intră și parlamentarii, inclusiv parlamentarii USR. Pensiile speciale pentru parlamentari au fost reintroduse în anul 2015, după ce fuseseră anulate în timpul guvernării Emil Boc. Conform legii 96/2006 un parlamentar primea o indemnizaţie specială în valoare de 2.000 de lei pentru un mandat, existând cazuri în care pensiile speciale ajungeau chiar şi la 10.000 de lei în cazul senatorilor şi deputaţilor care au avut mai multe mandate.

În prezent, sumele sunt următoarele: 2.800 lei/un mandat, 4.000 de lei/două mandate, 6.000 de lei/trei mandate, iar de la trei mandate în sus se plafonează, creșterea fiind de 800 lei/mandat.

Pensia de parlamentar se obține dacă există un mandat întreg sau dacă este solicitată de fostul parlamentar. Pentru mandatul 2016 – 2020, din tot grupul parlamentar USR anti-pensii speciale au avut mandatul întreg Cristian Seidler (acum la PNL), Dumitru Lupescu și Adrian Prisnel. Ceilalți au demisionat înainte de finalul mandatului, pentru a da un semnal: parlamentarii USR nu vor pensie specială.

În realitate, este o gargară politică. Printre parlamentarii demisionari se regăsește și fostul ministru al Justiției, deputatul constănțean Stelian Ion. În cazul acestui demisionar anti speciali, prevederile legale sunt clare: dacă în 2024 nu va demisiona înainte de finalizarea mandatului, Stelian Ion este eligibil pentru pensie specială. Astfel, va primi banii pentru un mandat întreg (2020-2024), plus încă un mandat ştirbit de acele câteva zile în care a fost demisionar pentru mandatul 2016-2020. În schimb, doar dacă şi în 2024 va repeta gestul demisiei, abia așa va pierde dreptul la pensie specială. Este valabil pentru toţi parlamentarii USR care au fost realeşi la scrutinul din decembrie 2020, adică și Stelian Ion. Aşadar, pentru nu primi pensie specială, Stelian Ion trebuie să demisioneze constant, la fiecare ciclu electoral, până la finalul carierei din Parlament. Cu alte cuvinte, exact în aceste momente, în ciuda gălăgiei din spațiul public, Stelian Ion este beneficiar de pensie specială. Pensii speciale, fiind vorba de două mandate.

În același context, Stelian Ion are șanse mari să fie reales parlamentar în 2024, ceea ce îl face automat beneficiar a 6.000 lei/lună, pensie specială despre care în public spune că… nu o vrea.