Inițiatorul proiectului de testare antidrog în școli s-a… răzgândit: Nu se mai testează elevii, se vor testa „suprafețe, ape și deșeuri”

Deputatul PSD Bogdan Gruia, inițiatorul proiectului pentru testarea antidrog în școli, a declarat pentru PSNews faptul că, din cauza faptului că testele din salivă pot da erori în proporție de 30%, actul normativ va fi modificat, astfel încât să fie testate „suprafețe și inclusiv ape, deșeuri care pleacă din instituțiile de învățământ”. Inițial, proiectul prevedea că polițiștii vor putea face controale inopinate în școli, licee și universități la solicitarea conducătorilor unităților de învățământ ori a inspectoratului școlar județean și vor putea testa aleatoriu elevii prin teste de salivă.

„Proiectul nu este unul nou și cred că, odată cu el, s-a creat o întreagă discuție publică și o dezbatere pe acest subiect că brusc parlamentarii vor să ducă la închisoare copii care sunt în contact cu acest flagel. Nici pe departe, acest proiect are două componente foarte importante, pe de-o parte modificarea legii educației prin care, la acea vreme, fără să avem toate datele, am propus testarea directă a elevilor. Între timp, după consultări pe care le-am avut cu zona instituțiilor statului, cu zona profesională medicală, am văzut că aproape 30% dintre acele teste pot să dea erori și, prin urmare, pentru a nu stigmatiza, am găsit și o să depunem amendamente pentru că proiectul a trecut de Senat, a avut și aviz favorabil și rapoarte negative. Dar el e trecut de Senat și urmează să vină în dezbatere în Camera Deputaților care este for decizional, iar noi suntem pregătiți cu amendamente, după ce le-am discutat cu asociații profesionale, cu reprezentanții elevilor, reprezentanții părinților, cu reprezentanții cadrelor didactice și inclusiv cu specialiști în zona medicală de la UMF Carol Davila prin care, pe model european, să testăm suprafețe și inclusiv ape, deșeuri care pleacă din instituțiile de învățământ. Adică să nu testăm fiecare elev în parte, pentru că riști să stigmatizezi. Eu am crezut la început că este o idee bună pe care am discutat-o cu cei de-ai mei de-acasă, cu părinții, cu elevii, cu profesorii, dar s-a dovedit, pe o analiză foarte serios făcută, având acele erori de peste 30% în cazul acelor teste care pot să fie fals-pozitive sau fals-negative, că aceasta ar fi o metodă mult mai utilă și practică prin care putem să vedem că într-o școală sau pe o suprafață, ca acele mici șervețele care se folosesc atunci când mergi la aeroport și te atinge pe mâini și pe haine și le testează, se poate să fie făcute și în alte spații. Și atunci poți să mergi focusat, pentru că e mult mai simplu din punct de vedere financiar să găsești exact unde să testezi dacă ai vreo suspiciune decât să testezi așa în gol, asta e o componentă care ține de legea educației naționale. Și doi, ceea ce prevede incriminarea traficului și posesia în vederea comercializării de substanțe psihoactive, odată cu demararea acestei dezbateri, după depunerea proiectului de lege s-a scos de la naftalină, ca să spun așa, un alt proiect depus în 2019, identic cu cel depus de noi, care avea trecute toate procedurile parlamentare, care a fost admis de Parlamentul României în 2019, care a fost retrimis la Parlament de către președintele României, Klaus Iohannis, și care a fost repus pe masa parlamentarilor pentru că era o formulă mult mai rapidă de a promova această modificare legislativă care a avut loc la începutul lunii februarie, până a mai așteptat după proiectul care trebuia să vină de la Senat. Acele persoane, traficanții, dealer-ii care pun în pericol viața copiilor și a tinerilor din toată țara vor putea, începând cu luna februarie, să fie judecați și incriminați pentru traficul de substanțe psihoactive”, a declarat deputatul PSD, Bogdan Gruia.

„Este cât se poate de clar că trebuie intervenit în forță”

Profesorul Adrian Streinu-Cercel a declarat, marţi, la o dezbatere privind combaterea consumului de droguri în şcoli, că trebuie intervenit în forţă în această problemă, care afectează un mare număr de tineri.

„Este cât se poate de clar că trebuie intervenit în forţă în această problemă, mai ales că acelea aşa-zise legale sunt nişte droguri nenorocite, care pârlesc creierul celor care consumă, în proporţie de peste 30% în primele şase luni de utilizare a lor”, a explicat Streinu-Cercel, la dezbaterea „Rolul educaţiei în combaterea consumului de droguri şi substanţe etnobotanice. Importanţa campaniilor de prevenire cu caracter permanent” organizată de Comisia pentru învăţământ a Camerei Deputaţilor.

El a prezentat mai multe date ale Agenţiei Naţionale Antidrog, potrivit cărora, în 2021, 6% dintre tinerii între 16 şi 34 de ani declarau că consumat droguri în ultima lună.

„Eu am încercat să mă uit pe nişte date la ANA. (…) Valorile pentru anul 2021 arată că, la nivelul tinerilor de 16 – 34 de ani, 6% declară consum de droguri în ultima lună, câteva mii de elevi şi studenţi, 28% consumă cannabis şi noile substanţe psiho-active, aşa-zisele legale. România are doar 1.600 de locuri de tratament, cu maxim 30 – 40 pentru adolescenţi sub 18 ani, iar vârsta primului consum a scăzut la 13 ani”, a menţionat senatorul.

El a susţinut că pentru un control al consumului de substanţe interzise nu copilul trebuie testat în şcoli, ci suprafeţele.

„Adicţia de droguri, fiind o boală cronică, trebuie în primul rând prevenită, iar dacă s-a declanşat trebuie tratată ca o boală cronică. Până acolo, însă, trebuie făcute campanii de informare şi educare la nivelul şcolilor şi pentru a ţine şcolile sub control ar trebuie să recurgem la testarea suprafeţelor, băncilor etc şi a apelor reziduale pentru a cunoaşte circulaţia drogurilor. Dacă ştii ce droguri circulă într-un anumit teritoriu, ştii şi încotro s-o iei încât să-i cauţi pe cei care le aduc şi le distribuie”, a explicat Streinu-Cercel, potrivit agerpres.ro.

Directorul Agenţiei Antidrog, Ramona Dabija, a precizat că, pe lângă campanii de prevenţie, trebuie sensibilizaţi părinţii, care adesea nu permit copiilor participarea la aceste evenimente privind riscurile consumului de substanţe interzise şi nici nu merg cu ei la psiholog în urma depistării unor probleme comportamentale.

„Împreună cu Ministerul Educaţiei şi Ministerul Sănătăţii lucrăm la un ordin comun – este o reţea de siguranţă, pe de o parte, abordăm profesorii şi încercăm să-i formăm să-şi dea seama atunci când un copil devine neglijent, nervos, când îşi schimbă comportamentul, sunt anumite semne, iar profesorul poate să ceară sprijinul consilierilor şcolari care au datele de contact ale celor de la ANA”, a afirmat Dabija.

Ea a adăugat că, de cele mai multe ori, copiii care se confruntă cu astfel de probleme nu sunt supravegheaţi de părinţi.

„O altă problemă identificată, împreună cu Ministerul Sănătăţii, este cea a medicilor de familie. Aceştia sunt cei care pot semnala, pot trimite către specialişti, psihologi sau psihiatri atunci când copiii au probleme. Problema noastră este că de multe ori părinţii nu-şi dau acordul să fie văzuţi copiii de un psiholog, nu mai vorbim de psihiatru şi, deşi au scrisoare medicală, ei nu se duc şi ne dăm seama de acest lucru când ei se reîntorc la secţia de toxicologie”, a mai explicat directorul ANA.

Ramona Dabija a menţionat că, tot în cadrul acestui mecanism de siguranţă dezvoltat împreună cu Ministerul Sănătăţii, se doreşte ca în momentul în care un copil ajunge în secţia de urgenţă să nu fie trimis acasă imediat, ci să fie văzut de specialişti, deoarece sigur are o problemă mult mai gravă.

„Fiecare şcoală are un poliţist de la Siguranţă Şcolară, mai nou, care se ocupă de acea şcoală. Eficienţa campaniilor de prevenire – o cifră care nu s-a spus – este o scădere de 12% la consumul recreaţional al copiilor. Copiii, datorită campaniilor de prevenire, nu mai experimentează acest consum de substanţe. Într-adevăr, avem o creştere la dependenţă şi aici este cifra care trebuie să ne îngrijoreze pe noi – 6%”, a adăugat Dabija.

La dezbatere s-a discutat despre modalităţile de prevenire şi informare în unităţile de învăţământ, eradicarea consumului de droguri şi substanţe etnobotanice în rândul tinerilor, nivelul autorităţii şcolii în faţa elevilor, atitudinea şi importanţa rolului părinţilor în educarea şi prezentarea pericolelor la care se expun tinerii, legătura între bullying şi consumul de droguri şi consecinţele consumului de droguri la această vârstă.