S-a cerut AUTONOMIA Ținutului Secuiesc lui Ciucă și Iohannis. Laszlo Tokes, acțiune în instanță

Participanţii la manifestările dedicate Zilei Libertăţii Secuilor, organizate la Monumentul Secuilor Martiri din Târgu Mureş, au adoptat, vineri, o petiţie adresată autorităţilor statului, prin care solicită Guvernului „să înceapă tratative despre statutul Ţinutului Secuiesc cu reprezentanţii legitimi ai poporului secuiesc”, potrivit agerpres.ro.

„Azi, 10 martie 2023, noi, secuii adunaţi în Târgu Mureş şi cei care se solidarizează cu noi în ţară şi în străinătate, urmând calea legii şi a democraţiei, declarăm din nou în unanimitate: solicităm autonomie teritorială Ţinutului Secuiesc! Mesajul Zilei Libertăţii Secuieşti: aceasta nu este doar ziua comemorării martirilor, dar este şi ziua revendicărilor privind drepturile noastre legitime (…) Solicităm crearea regiunii administrative şi de dezvoltare de sine stătătoare, cu competenţe specifice, denumită Ţinutul Secuiesc, în conformitate cu proiectul de lege elaborat de Consiliul Naţional Secuiesc! Solicităm onorarea obligaţiilor internaţionale asumate de România, precum şi voinţa comunităţii secuieşti, iar România să adopte înaintea aderării la zona Schengen reglementările legale legate de acestea. Solicităm ca Guvernul să înceapă tratative despre statutul Ţinutului Secuiesc cu reprezentanţii legitimi ai poporului secuiesc, Consiliul Naţional Secuiesc şi autorităţile locale din regiune!”, se arată în petiţia adresată Guvernului şi preşedintelui Klaus Iohannis, adoptată prin urale de către cei aproximativ 450 de participanţi.

De asemenea, în petiţie se mai solicită „egalitate deplină şi efectivă pentru toţi locuitorii Ţinutului Secuiesc” şi „autonomie pentru Ţinutul Secuiesc, libertate pentru Poporul Secuiesc”.

„Afirmăm din nou: autonomia Ţinutului Secuiesc nu lezează unitatea teritorială şi suveranitatea României, nu restricţionează interesele cetăţenilor de naţionalitate română şi a altor naţionalităţi din Ţinutul Secuiesc şi nu este în contradicţie cu Constituţia ţării. Autonomia Ţinutului Secuiesc reprezintă dreptul şi capacitatea efectivă a colectivităţii majoritare autohtone a ţinutului istoric de a dispune de prerogativele de autoadministrare şi de unele prerogative de drept public, în scopul preluării sub propria ei responsabilitate şi în interesul întregii colectivităţi, o parte importantă a problemelor de interes public, în conformitate cu principiul subsidiarităţii. Acest lucru este şi în interesul României. Regiunea autonomă dispune de organe de conducere democratic alese, situate între stat şi colectivitate, exercită competenţele autoadministrării, respectiv dispune de anumite competenţe publice delegate de stat. Toate acestea se pot realiza numai prin dialog, prin voinţa liber exprimată a comunităţii locale, cu respectarea principiilor democratice şi prin cooperarea solidară şi constructivă a cetăţenilor”, se susţine în document.

Petiţia mai subliniază că România, în momentul aderării la Consiliul Europei, s-a angajat la îndeplinirea recomandării 1201/1993 şi că în articolul 11 al acesteia se face referire la doleanţele exprimate de manifestanţi.

„Noi toţi suntem devotaţi păcii şi siguranţei mondiale în spiritul în care aceste valori sunt prezente în mai multe documente ale Consiliului Europei. Astfel Hotărârea 1334/2003 recomandă sistemul de instituţii al autonomiei teritoriale pentru a preveni conflictele interne respectiv pentru ameliorarea lor. În cei treizeci de ani de la aderare, România nu a îndeplinit acest angajament, iar autorităţile refuză dialogul legat de aceasta”, consideră autorii petiţiei.

În conţinutul documentului se mai protestează împotriva „atacurilor repetate la adresa unor instituţii de învăţământ de limbă maghiară, hărţuirea unor autorităţi locale din Ţinutul Secuiesc, limitarea folosirii limbii materne, persecutarea simbolurilor naţionale”.

După comemorarea de la Monumentul Secuilor Martiri, participanţii au pornit în marş către Instituţia Prefectului – Judeţul Mureş, pentru a depune petiţia.

În cadrul manifestării au rostit discursuri Tokes Laszlo, preşedintele CNMT, Izsak Balázs, preşedintele Consiliului Naţional Secuiesc, Erika Casajoana Daunert, membră a Comitetului Internaţional al partidului Împreună pentru Catalonia (Junts per Catalunya), Luke Uribe-Etxebarria, membru al Senatului Spaniei, reprezentând formaţiunea Eusko Alderdi Jeltzalea – Partidul Naţional Basc, Robert Starosta, preşedintele Asociaţiei de Iniţiativă pentru Autonomia Culturală a Sileziei, şi Szili Katalin, consilier al premierului Ungariei. Preşedintele Consiliului Naţional Maghiar din Transilvania, Tokes Laszlo, şi preşedintele Consiliului Naţional Secuiesc, Balázs Izsak, au anunţat, într-o conferinţă de presă susţinută la Cluj, că vor face plângere la instanţele de judecată pentru faptul că ar fi fost interzisă manifestaţia de vineri, de la Târgu Mureş, dedicată Zilei Libertăţii Secuilor, anunță Agerpres.

„Consider că a fost o măsură abuzivă din partea organelor de susţinere a ordinii, că nu au aprobat manifestaţia noastră, respectiv au interzis manifestaţia noastră pe stradă. După 10 ani, iarăşi am fost nevoiţi să organizăm manifestaţia pe trotuarele Mureşului. De fapt, doar primarul oraşului Soos Zoltan ar fi avut dreptul de a interzice această manifestaţie. El nu a interzis, dar nici nu a intervenit în favoarea noastră. Condamnăm acest act abuziv al organelor de stat. Este o ruşine şi o restricţionare a dreptului nostru la libera asociere şi la libera exprimare. De fapt, România nici după 33 de ani nu este în stare să adopte normele şi valorile europene privind drepturile comune ale minorităţilor, dreptul de exprimare liberă, dreptul de asociere şi sperăm că prin cale juridică vom avea posibilitatea să se judece acest act abuziv”, a declarat sâmbătă Tokes Laszlo.

La rândul său, preşedintele CNS a spus că măsura Jandarmeriei a fost una de intimidare a comunităţii maghiare.

„Ieri, am adoptat o petiţie adresată Guvernului României şi sperăm că vom primi un răspuns. În această petiţie am cerut onorarea obligaţiilor internaţionale ale României şi în mod accentuat am vorbit despre Recomandarea 1201, pentru că România, când a devenit membru al Consiliului Europei, a avut un angajament unilateral privind respectarea acestei recomandări. (…) Dorinţa noastră este ca, înainte de aderarea la Schengen, să fie adoptate acele reglementări juridice care demonstrează în faţa comunităţii internaţionale că România este o ţară care respectă angajamentele. Autonomia şi doleanţa de autonomie are două suporturi: o misiune, un proiect de lege unde spunem ce dorim noi, statutul de autonomie a ţinutului secuiesc şi voinţa colectivă. Proiectul de lege va fi înaintat Parlamentului României, iar colectivitatea va susţine în continuare acest demers. Măsura Jandarmeriei în declararea acestui eveniment ca interzis doreşte să intimideze această colectivitate, care sprijină demersul nostru”, a susţinut Balázs Izsak.

Participanţii la manifestările dedicate Zilei Libertăţii Secuilor, organizate la Monumentul Secuilor Martiri din Târgu Mureş, au adoptat, vineri, o petiţie adresată autorităţilor statului, prin care solicită Guvernului „să înceapă tratative despre statutul ţinutului secuiesc cu reprezentanţii legitimi ai poporului secuiesc”.

La conferinţa de presă de la Cluj au fost prezenţi şi Erika Casajoana Daunert, membră a Comitetului Internaţional al partidului Împreună pentru Catalonia (Junts per Catalunya), Luke Uribe-Etxebarria, membru al Senatului Spaniei, reprezentând formaţiunea Eusko Alderdi Jeltzalea – Partidul Naţional Basc, şi Robert Starosta, preşedintele Asociaţiei de Iniţiativă pentru Autonomia Culturală a Sileziei, cărora Tokes Laszlo şi Balázs Izsak le-au mulţumit pentru susţinea demerurilor CNMT şi CNS.