Viktor Orban: „Maghiarii ar dori ca Parlamentul European să fie DIZOLVAT în forma sa actuală”

În cadrul unei conferințe de presă internaționale anuale de la Budapesta, Viktor Orban a declarat că un recent scandal de corupție în care au fost implicați mai mulți membri ai Parlamentului European a pus sub semnul întrebării credibilitatea instituției și că susține desființarea organismului în forma actuală. În cadrul unei conferințe de presă internaționale anuale de la Budapesta, Viktor Orban a declarat că un recent scandal de corupție în care au fost implicați mai mulți membri ai Parlamentului European a pus sub semnul întrebării credibilitatea instituției și că susține desființarea organismului în forma actuală.

„Maghiarii ar dori ca Parlamentul European să fie dizolvat în forma sa actuală”, a declarat Orban. „Gradul în care reputația Parlamentului European în Ungaria a fost afectată (de scandal) este ușor de răspuns: deloc, pentru că nu ar fi putut fi mai mic.”

Conferința de presă de aproape trei ore, care are loc anual, este aproape singura ocazie din an în care Orban răspunde la întrebări din partea presei internaționale sau a unor instituții critice din Ungaria. Liderul populist, care a câștigat un al patrulea mandat consecutiv în funcție în aprilie, s-a angajat în lupte frecvente cu UE, care îl acuză de încălcarea normelor democratice și de supravegherea corupției oficiale pe scară largă. Dar miercuri, Orban a atacat Parlamentul European pentru dezvăluirile recente ale unui scandal de corupție cu bani în schimbul unor favoruri care ar implica Qatar și a împrumutat o frază de la fostul președinte american Donald Trump, spunând că este timpul să „secăm mlaștina” de la Bruxelles.

Conferința de presă de miercuri a avut loc în contextul în care UE a înghețat finanțarea de peste 12 miliarde de euro acordată Ungariei, din cauza îngrijorărilor legate de faptul că guvernul lui Orban a luat măsuri drastice împotriva independenței justiției, a supravegheat corupția oficială și a redus drepturile minorităților. În septembrie, Parlamentul European a declarat că Ungaria nu mai poate fi considerată o democrație și că va deveni „un regim hibrid de autocrație electorală” sub conducerea lui Orban – o acuzație pe care guvernul său a respins-o.

La tensiunile dintre Budapesta și Bruxelles se adaugă lobby-ul guvernului ungar împotriva sancțiunilor impuse Moscovei pentru războiul din Ucraina. Orban – care este considerat unul dintre cei mai apropiați aliați ai președintelui rus Vladimir Putin în UE – susține că sancțiunile au fost ineficiente în a face presiuni asupra Rusiei pentru a pune capăt războiului și că acestea au provocat mai multe daune economiilor europene decât Rusiei.

„Dacă ar fi fost după noi, nu ar fi existat o politică de sancțiuni”, a declarat miercuri Orban, adăugând că nu va susține niciun pachet de sancțiuni suplimentare împotriva Rusiei în viitor, dar nu va sta în calea adoptării acestora de către UE.

„Nu este în interesul nostru să împărțim permanent economiile europeană și rusă în două, așa că încercăm să salvăm ceea ce poate fi salvat din cooperarea noastră economică cu rușii”, a spus el.

Orban a făcut o serie de concesii pentru a asigura livrarea fondurilor UE atât de necesare, dar Comisia Europeană – brațul executiv al blocului – a insistat asupra unor reforme suplimentare pentru ca Budapesta să aibă acces la bani.

Ungaria se confruntă cu una dintre cele mai mari rate ale inflației din Europa și cu o monedă care se clatină, ceea ce a dus la creșterea prețurilor. În noiembrie, rata inflației a fost de peste 22%, iar moneda forint a scăzut cu aproape 10% față de euro de la începutul anului.

Orban a declarat că guvernul are planuri de a reduce inflația la o singură cifră până în decembrie anul viitor și că va prezenta în curând un program care va elimina impozitul pe venit până la vârsta de 30 de ani pentru femeile care au copii.

Ungaria: „Ar trebui să ne ocupăm de probleme serioase, în loc să ne pierdem vremea cu plafonarea preţurilor la gaze”

Uniunea Europeană în loc să se ocupe de probleme serioase, de identificarea de noi surse de energie şi de dezvoltarea infrastructurii, şi-a pierdut timpul în ultimele luni discutând despre plafonarea preţurilor la gaze naturale, a declarat, luni, la Bruxelles, ministrul ungar de externe, Péter Szijjártó. Potrivit unui comunicat al Ministerului Afacerilor Externe şi Comerţului Exterior din Ungaria, şeful diplomaţiei de la Budapesta a declarat, în cadrul unei conferinţe de presă care a avut loc după reuniunea miniştrilor europeni ai energiei, că Ungaria nu susţine în niciun caz introducerea unui plafon de preţ pentru gazele naturale, deoarece este o măsură „dăunătoare, periculoasă şi complet inutilă”, relatează MTI preluat de Rador.

Potrivit oficialului ungar, cu aceasta comunitatea vrea să răspundă la evenimentele care s-au petrecut în luna august, însă nu face altceva decât să dovedească inutilitatea introducerii plafonului de preţ şi faptul că de atunci continentul merge bine şi fără plafonarea preţurilor. Ba mai mult, impunerea unui plafon ar putea duce la creşterea preţurilor, atât din cauza cantităţii disponibile limitate, cât şi din cauza faptului că preţul ar fi stabilit peste preţul actual al pieţei, a avertizat Péter Szijjártó, care a adăugat: „Ce mesaj transmite acest lucru comercianţilor şi vânzătorilor? Acesta arată în mod clar că suntem dispuşi să plătim mai mult pentru gaze naturale decât preţul actual al pieţei”. Ministrul de externe a numit periculoasă și iresponsabilă acest gen de intervenție artificială în funcționarea pieței, ceea ce este fără precedent până acum și, prin urmare, ar trebui efectuată cel puțin o investigaţie preliminară extrem de amănunțită. În opinia sa, soluţia ar fi creşterea volumului de gaze naturale, ceea ce presupune dezvoltarea infrastructurii.

„Nu are niciun rost să construim porturi de gaze naturale lichefiate (GNL) în diferite părţi ale Europei dacă nu există conducte suplimentare disponibile”, a declarat şeful diplomaţiei ungare, care a mai spus: “În loc să ne ocupăm de această problemă importantă, ultimele luni au fost pierdute cu problema plafonării preţurilor la gaze naturale”. Ministrul a mai menţionat că a avut loc un vot de probă asupra propunerii preşedinţiei cehe a UE privind plafonării prețului gazelor, propunere care nu a fost votată de nouă state membre, printre care şi Ungaria, ceea ce nu a fost suficient pentru a forma o minoritate pentru a bloca această propunere.

Péter Szijjártó a abordat şi problema aprovizionării cu petrol a Europei Centrale şi a subliniat că prin oleoductul Prietenia ajung din Rusia anual 19 milioane de tone de petrol în Ungaria, Slovacia şi Republica Cehă. Iar singura rută alternativă, oleoductul Adria din Croaţia, are o capacitate de doar 12 milioane de tone pe an, toată lumea ştie asta de cel puţin jumătate de an şi totuşi nu s-a făcut nimic pentru extinderea acestuia, a reproşat Péter Szijjártó, adăugând: „Este o greşeală uriaşă a Uniunii Europene, deoarece aceasta nu este o problemă bilaterală, trilaterală sau cvadrilaterală, ci este o problemă europeană”.

Ministrul de externe a mai precizat că prelungirea contractului Mol, care expiră la sfârşitul anului, este o problemă, deoarece partea croată a făcut o ofertă „injustă”, ceea ce ar însemna o creştere cu 80% a taxei de tranzit. „Această ofertă nu este altceva decât un abuz din partea croaţilor în situaţia de război, de situaţia de monopol, de faptul că din cauza războiului Ungaria, Slovacia şi parţial Cehia se pot afla într-o situație vulnerabilă”, a explicat ministrul. În acest context, Péter Szijjártó a solicitat Comisiei Europene să propună ca preţurile aplicate pe rutele alternative, devenite necesare din cauza războiului, să nu depăşească media europeană.