Se schimbă percepția publică? 70% dintre români vor ca Ucraina să CEDEZE teritorii pentru stoparea imediată a războiului! Dungaciu: „Începe să fie sesizat procesul de dez-vrăjire a Vestului!”

Directorul Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale (ISPRI) al Academiei Române, Dan Dungaciu, afirmă, într-o declaraţie acordată AGERPRES, că rezultatele Barometrul de securitate al României, ediţia noiembrie 2022, prezentat luni la Biblioteca Academiei Române, evidenţiază o întoarcere a românilor la paradigma „prin noi înşine”, deşi cadrul rămâne cel pro-euro-atlantic.

„Barometrul de securitate relevă o serie de aspecte extrem de importante. Primul ţine de întoarcerea la paradigma „prin noi înşine”, respectiv o atitudine pragmatică faţă de evoluţiile regionale şi globale. Procesul de ‘dez-vrăjire’ a Vestului, a instituţiilor sale, mai degrabă, început de Europa Centrală cu aproape un deceniu în urmă, dar şi de multe dintre statele din Vest, începe să fie sesizat şi în percepţia românilor. Pentru ei, spaţiul european sau global este un loc al intereselor naţionale, particulare, în care Bucureştiul trebuie să joace la fel”, spune Dungaciu.

Directorul ISPRI consideră că „românii îşi doresc o Românie mai centrată pe propria agendă, o Românie care mai şi cere, nu doar dă”.

„În paranteză fie spus, actualele aşa-zis dezbateri despre primirea României în Schenghen nu fac decât să le confirme temerile. Primirea depinde de tratate, documente, legi etc. sau de interesele naţionale/locale ale unora? Evident, ultimul răspuns pare cel corect şi românii văd asta. Această tendinţă de re-centrare naţională a fost acutizată de război”, adaugă Dan Dungaciu.

În ceea ce priveşte atitudinea concretă faţă de războiul din Ucraina, directorul ISPRI afirmă că „românii se înscriu în tabăra identificată de European Concil for Foreign Relations drept tabăra ‘pragmatistă’, spre deosebire de tabăra ‘moralistă’ (victorie totală împotriva Rusiei, cu orice preţ), adică cei care vor pacea inclusiv prin concesii ale Kievului”. Dan Dungaciu subliniază şi că românii nu au devenit însă pro-ruşi sau pro-chinezi, faţă de care au cea mai puţină încredere, ci au rămas pro-europeni şi pro-NATO.

„De notat că, la nivel european, aşa-zisa tabără a pragmatiştilor era mai numeroasă chiar şi în mai 2022 la nivel european! De remarcat însă că toată această schimbare de atitudine nu se face în alte cadre decât cele euro-atlantice. Românii nu au devenit nici pro-ruşi, nici pro-chinezi, faţă de care au cea mai puţină încredere. Românii au rămas pro-europeni şi pro-NATO – mai pro-europeni decît pro-americani! – , dar au devenit mai… pro-români!”, a mai spus directorul ISPRI.

Barometrul de securitate al României, ediţia noiembrie 2022

Încrederea românilor în spaţiul instituţional naţional, ca şi în NATO şi UE a scăzut faţă de anul trecut, populaţia României rămânând însă cert una pro-occidentală şi pro-europeană, relevă Barometrul de securitate al României, ediţia noiembrie 2022. Astfel, la întrebarea „consideraţi ca lucrurile în România se îndreaptă într-o direcţie bună?”, 87,1% răspund NU, doar 12,% dintre respondenţi aleg DA.

Lucrurile sunt explicabile, având în vedere că, după doi ani de pandemie, anul 2022 a început cu un război de anvergură în regiune şi a continuat cu scumpiri mai mult decât semnificative ale preţului tuturor tipurilor de energie, cu inflaţie etc, consideră autorii sondajului. Ierarhia de încredere nu se schimbă mult faţă de anii trecuţi, dar inclusiv instituţii care beneficiază regulat de încredere mare au imaginea marcată de dificultăţile din ultimul an: Biserica – 65,6% în 2022, faţă de 70,16% în 2021 şi Armata – 66,4% în 2022, faţă de 86,63% în 2021.

Acest complex de crize duce la scăderea încrederii şi în NATO (53,64% în 2022, faţă de 67,36% în 2021) sau Uniunea Europeană (39,76% în 2022, faţă de 59,18% în 2021), potrivit barometrului.

Cu toate aceste probleme, populaţia României rămâne cert una pro-occidentală şi pro-europeană: 68% sunt optimişti cu privire la viitorul Uniunii Europene pe termen scurt, 78% sunt optimişti privind suportul american pentru Europa de Est şi doar 10% dintre cei intervievaţi cred că UE ar trebui să dispară în viitor. De asemenea, 74% dintre participanţii la sondaj spun că „este mai bine în UE decât în afara ei”.

Potrivit barometrului, există o atitudine critică evidentă şi faţă de elitele locale/naţionale şi faţă de elitele de la Bruxelles, publicul distribuind vina pentru preţul scăpat de sub control al energiei astfel: cei care conduc România (47,7%), politicile UE (28%) şi războiul din Ucraina (23,9%).

Dacă România ar fi atacată, 36% dintre respondenţi afirmă că ar participa la apărarea ţării, 33% sunt indecişi, 29% spun că ar încerca să plece cu familia.

În ceea ce priveşte războiul din Ucraina, 51,5% dintre participanţii la sondaj consideră că Rusia este de vină peste războiul din Ucraina şi că principala piedică în calea păcii este tot Rusia. 25% cred că Rusia este de vină, dar şi Ucraina are o parte din vină pentru război, iar 16% susţin că nu se poate ajunge la pace în Ucraina din cauza SUA şi 8% din cauza UE. Cea mai mare parte dintre cei întrebaţi – 70% – cred că cel mai important acum este să se oprească războiul, iar 28% spun că acesta trebuie continuat până la învingerea Rusiei, relevă studiul. De asemenea, după nouă luni de la începutul crizei, 74% dintre români afirmă că ar trebui să primim în continuare refugiaţi din Ucraina, dacă va fi nevoie.

Sondajul arată şi o scădere a încrederii în principalele puteri occidentale faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, aceasta neînsemnând neapărat o reorientare strategică a publicului nostru, notează autorii: SUA – 44,1% în 2022, faţă de 70,1% în 2021; Marea Britanie – 41,8% în 2022, faţă de 61,9% în 2021; Germania – 39,5% în 2022, faţă de 69,5% în 2021 şi Franţa – 44,6% în 2022, faţă de 70,9% în 2021. Acelaşi sondaj arată însă o scădere masivă a încrederii în Rusia (0,1% în 2022, faţă de 41,2% în 2021) şi în China (17,1% în 2022, faţă de 45,3% în 2021).

Potrivit barometrului, „asistăm astfel la o formă de sincronizare a publicului din România cu tendinţele europene tot mai evidente de repliere a populaţiilor spre interesele naţionale”.

„Deşi nu asistăm la o reorientare strategică a publicului din România, apare din ce în ce mai acută ideea că România ar trebui să fie pragmatică, să aibă agendă şi să se ocupe în primul rând de interesele ei (51,1%), totul în cadrul euroatlantic, însă, nu în afara lui”, potrivit realizatorilor studiului.

Barometrul de securitate al României, ediţia noiembrie 2022, un sondaj reprezentativ la nivel naţional, făcut prin interviuri telefonice (CATI), a fost realizat de Laboratorul pentru Analiza Războiului Informaţional şi Comunicare Strategică (LARICS), în parteneriat cu Institutul de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale (ISPRI) al Academiei Române, în perioada 29 septembrie – 10 octombrie, pe un eşantion de 1.001 persoane, având o eroarea maximă admisă: +/- 3,1%, la un nivel de încredere de 95%.

87,1% dintre români cred că România se îndreaptă într-o direcție greșită

Pe de altă parte, un sondaj național finanțat de ambasada SUA și realizat de LARICS în perioada 29 septembrie – 10 octombrie 2022 relevă prăbușirea încrederii românilor în instituțiile statului, începînd cu președintele, în marile puteri occidentale, în NATO și UE, dar și dorința majorității zdrobitoare de a vedea oprit imediat și cu orice preț războiul din Ucraina, informează inpolitics.ro. Între altele, pentru că nici un sfert dintre români nu pun creșterea facturilor la energie pe seama războiului, iar 87,1% spun că mergem în direcția greșită. Fără îndoială, niciun alt sondaj post-decembrist nu a difuzat pînă acum cifre atît de catastrofale.

După doi ani de pandemie, anul 2022 a început cu un război de anvergură în regiune și a continuat cu scumpiri mai mult decât semnificative ale prețului tuturor tipurilor de energie, cu inflație etc se arată în prezentarea Barometrului de securitate pe 2022, la care a participat și un reprezentant al președintelui Iohannis, consilierul Constantin Dudu Ionescu. Acest complex de crize duce la scăderea încrederii și în NATO sau UE, instituții de obicei extrem de apreciate de români. Desigur, războiul început de Rusia în Ucraina face ca problema încrederii în NATO sau în armata națională să nu mai fie o problemă simbolică sau identitară, ci una cât se poate de pragmatică.

Reproșurile pe care românii le aduc UE sunt serioase, dar legate de situația imediată pe care o traversăm (criză economică și energetică): există percepția că unele țări UE profită economic de România, că politicile UE nu ni se potrivesc întotdeauna sau că UE ne impune prea multe reguli. Atenție, acestea nu sunt critici la adresa ideii europene, ci scăderi de popularitate ale UE grefate pe percepția că UE și instituțiile sale nu reușesc sau nu vor să gestioneze unele aspecte ale crizei (de exemplu, prețurile energiei, inflația).

Doar 25% dintre români mai au încredere multă și foarte multă în președintele Iohannis. Încrederea multă și foarte multă în SRI s-a prăbușit dramatic față de 2021, de la 67,37%, la 49,65%. Parlamentul a ajuns de la 21,36% anul trecut la 12,98%. UE a ajuns de la 59,18% la 39,76%. NATO, de la 67,36% a ajuns la doar 53,64%. Dacă România ar fi atacată, 36% dintre români spun că ar participa la apărarea țării, 33% sunt indeciși, 29% spun că ar încerca să plece cu familia.

Cei mai mulți români, 51,5%, consideră că Rusia este de vină peste războiul din Ucraina, în timp ce 45,9% cred că de vină ar fi și Ucraina, SUA și UE. 77,1% dintre români consideră că la noi se acordă prea multă atenție războiului din Ucraina și prea puțină atenție problemelor cetățenilor.

45,2% dintre români consideră știrile despre război în general corecte, 23,9% consideră că sunt incorecte și favorizează Ucraina, în timp ce 13,8% cred că ele sunt incorecte și favorizeaza Rusia. Românii sunt în continuare empatici în tragedia populației din Ucraina: după 9 luni de la începutul crizei, 74% dintre români spun că ar trebui să primim în continuare refugiați din Ucraina, dacă va fi nevoie. Și totuși, majoritatea zdrobitoare a românilor, 70,5%, vor ca războiul să fie oprit chiar și cu cedarea de către ucraineni a unor teritorii, în timp ce doar 28,2% vor ca războiul să continue pînă la înfrîngerea Rusiei.

82,3% dintre români cred că după război situația României va fi mult mai proastă, mai proastă ori la fel, în timp ce 18% cred că va fi mai bună. 51,1% dintre români consideră că România ar trebui să își vadă de interesele ei, în timp ce 18,8% cer o mai mare apropiere de UE, iar 4,9% de SUA.

Încrederea românilor în americani a scăzut de anul trecut de la 39,3% la doar 11,5%, în Germania de la 35,4% la doar 8,4%, în Franța de la 29,1% la doar 6,2%, în Moldova de la 18,4% la doar 7,2%, 54,6% dintre români cred că în viitor nu va mai fi o singură superputere mondială, ci mai multe, care se vor concura. Deși nu asistăm la o reorientare strategică a publicului din România, apare din ce în ce mai acută ideea că România ar trebui să pună accentul pe propriile interese, să fie pragmatică, să aibă agendă și să se ocupe în primul rând de interesele ei. Totul în cadrul euroatlantic, însă, nu în afara lui. Asistăm astfel la o formă de sincronizare a publicului din România cu tendințele europene tot mai evidente de repliere a populațiilor spre interesele naționale.

35,3% cred că UE ar trebui să devină mai degrabă o uniune a națiunilor cu mai mult autonomie s statelor membre, 10,6% cred că ar trebui să se desființeze, 32,4% să rămînă ca pînă acum, în timp ce doar 21,3% vor ca UE să aibă mai multă putere.

77,1% dintre români cred că UE profită economic de România, în special anumite țări membre, în timp ce 64,5% cred că UE impune prea multe reguli României.

47,7% cred că facturile uriașe la energie sunt din vina conducătorilor, 28% din vina politicilor verzi ale UE și doar 23,9% din cauza războiului din Ucraina.

71,1% dintre români nu au încredere în Zelenski, iar 74% nu au încredere în Joe Biden. Doar 58,3% își manifestă neîncrederea în Regele Charles.

87,1% dintre români cred că țara se îndreaptă într-o direcție greșită.