Aromânii din Balcani intră în Europa prin… Albania și Macedonia de Nord. Huțucă (PNL): „După Tratatul de la București din 1913, avem o șansă istorică”
Redacția TOMIS NEWS
3 minUn acord care va permite Macedoniei de Nord să înceapă negocierile de aderare la UE, prin ridicarea veto-ului Bulgariei asupra acestora, a fost votat sâmbătă de parlamentul de la Skopje. Bulgaria a blocat negocierile Macedoniei de Nord pentru aderarea la UE, din cauza unor diferende istorice şi privind limba. Bulgaria contestă în special existenţa unei limbi macedonene şi vorbeşte despre un dialect bulgar. Cele două ţări îşi dispută şi personalităţi istorice care au luptat împotriva ocupaţiei otomane. În urma unor negocieri la care a contribuit şi preşedinţia franceză a Consiliului UE (încheiată pe 30 iunie), guvernul de la Skopje a acceptat ca minoritatea de circa 3.500 de bulgari care trăiesc în Macedonia de Nord să fie menţionată în Constituţie, pentru a-i fi garantate drepturi egale, notează AFP.
Prin aderarea Macedoniei de Nord și Albaniei la UE, comunitatea de aromâni din Balcani, practic, intră în Europa. În acest context, președintele PNL Constanța, deputatul Bogdan Huțucă, a transmis faptul că „avem o șansă istorică de a întări legăturile cu romanitatea din Balcani”:
„În mod oficial, încep negocierile de aderare a Albaniei și Macedoniei de Nord la Uniunea Europeană. Este un moment istoric pentru aceste două state care fac un pas înainte privind procesul de aderare la clubul european. Salut, cu toată deschiderea, acest pas important, mai ales că România a sprijinit, cu toată deschiderea, integrarea Balcanilor de Vest în Uniunea Europeană! Acesta este un moment prin care vom fi mai aproape de marea familie europeană, alături de frații noștri din comunitatea aromână din zona balcanică. În situația de față, România, prin Ministerul de Externe și prin Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, se află în situația favorabilă de a răspunde nevoilor de protejare identității culturale a comunității aromâne din aceste două state, drepturi ce țin de sfera religioasă, politică și educațională. La masa negocierilor, România are posibilitatea de a se folosi de instrumentele diplomatice în cazul în care sunt ignorate doleanțele comunității aromâne din aceste două state. Diplomația românească ar trebui să își rezerve dreptul de a trata, în continuare, ca și până acum, cu profesionalism și seriozitate, întărirea drepturilor comunității aromâne. Începând din secolul al XIX-lea, țara noastră a depus eforturi considerabile pentru păstrarea tradițiilor și culturii acestor comunități. După Tratatul de la București din 1913, avem o șansă istorică de a întări legăturile cu romnitatea din Balcani”, a transmis deputatul Huțucă.
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Stimate domn Bogdan Hutuţă, figurați pe Wikipedia ca om politic și deputat de Constanta. Îmi permit sa va supun doua observatii : (1) Sansa istorica a statului roman de a face ceva pt aromani a fost irosita la tratatul de pace de la Bucureşti in 1913. Consemnati intr un schimb de scrisori fara valoare juridica, aromanii, recunoscuti anterior ca milet vlah au disparut din nomenclatura statelor balcanice. Ei nu érau pomeniti oficial nici macar ca « români ». Avantajele pt Romania au fost relative dar réale. Anexarea unui teritoriu, Cadrilaterul, si mai ales o respectabilitate internationala care va juca in favoarea Romaniei mari. Lamentarile ulterioare privind „saracii aromani abandonati” nu aveau cum sa schimbe mare lucru.
(2) Recunoscuti ça minoritate aparte, nu ça români, aromânii au de mult drepturi nationale in Macedonia de nord si, mai recent, in Albania. Ce face acum statul român sau mai précis avocatii lui autoproclamati ? Incearca sa românizeze membrii acestor minoritati cu rezultate derizorii, mai ales in Albania unde in paralel cu Grecia profita de saracia si izolarea acestor tari pentru a îsi créa un fel de clientela care permite statului român sa se umfle in pene cu ce face el pt « românii de pretutindeni ». In schimb, acelasi stat pune sistematic beţe in roate tentativelor de mentinere si improspatare a limbii si culturii aromane in Romania. Asta in contradictie cu recommanderea 1333/1997 a Consiliului Europei, rezolutie semnata de Romania.
Post scriptum : In general, cand politicienii vorbesc de « responsabilitate morala » asta inseamna ca miza constā in interese marunte. E amuzant de constatât in sensul asta situația din Grecia, stat care in istoria lui nu a fost constrans ca Romania sa recunoasca minoritati nationale. Ei bine, diplomatii si emisarii romani pe cat sunt de vocali si patrioti cand e vorba de « romanii » din Macedonia de nord si din Albania, state pe care asazis vrea sa le ajute sa intre in UE, pe atat sunt de discreti cand e vorba de Grecia.
Poate ca ar fi bine ca dl. Hutuca sa citeasca si pareri ale invatatilor europeni. Un exemplu:
“Există deja acest NOU EUROPEAN? (…)Pe scurt: există noul om european. El este ARMÂNLU… (…)
Căci, ceea ce noi, cu toţii, abia acum va trebui să devenim – adică nişte oameni fără prejudecăţi, a căror existenţă se împlineşte nu în închistare, ci în deschidere, persoane întreprinzătoare, flexibile, care işi rezolvă treburile când ici, când colea, europeni entuziaşti, a căror patrie este lumea întreagă – sunt Armânii deja de peste 2000 de ani.
Cum au reuşit ei să se impună în faţa îndărătniciei unor puteri politice care alternau, cum, plini de iniţiativă, au făcut comerţ peste graniţe, anticipând cu mult înainte, în felul acesta, o Europă mai mare, este exemplar şi-n acelaşi timp unic.
Pionieri ai unei Europe libere, ale cărei graniţe să fie penetrabile nu numai pentru mărfuri, ci şi pentru oameni, Armânii se pare că sunt cel mai bine înarmaţi pentru o Europă nouă.
CEEA CE NOI ABIA TREBUIE SĂ ÎNVĂŢĂM, EI ŞTIU DEJA!(…)
Încrederea în fortele proprii nu se poate dezvolta decât în limbile materne. Ceea ce pretind eu categoric, cu insistenţă ultimativă, sunt deci următoarele: recunoaşterea limbii armâne ca un bun cultural european şi ca limbă internaţională de conferinţe!
Europa va fi una a diversităţii sau nu mă mai interesează deloc!
Viitorul Europei va fi hotărât de problema armânească.
(Karl-Markus Gauss – „Was wir erst noch lernen müssen“ (Ceea ce încă mai trebuie să învăţăm), “Die Presse”, Viena, 15.11.1997 şi apoi în culegerea “Europa”(Editura Bawag-Edition Literatur)