9 MAI Ziua Europei și a Independenței României. Mesajele lui Iohannis și Cîțu

În fiecare an, pe data de 9 mai în Europa este sărbătorită pacea și unitatea. Această dată marchează momentul istoric al  „Declarației lui  Schuman”, care era ministrul de externe al Franței, la o conferință  din 1950, a venit cu idea unei noi formațiuni politice de cooperare Europeană, care să facă războiul între statele continentului „de neconceput”. Propunerea lui Schuman este considerată baza a ceea ce numim azi Uniunea Europeană, de aceea el este cinstit ca unul din părinții fondatori ai Uniunii Europene.

În urma experienței celor două războaie mondiale, Franța a recunoscut că unele valori cum ar fi justiția nu pot fi definite doar în contextul aparatului fiecărui stat. Era nevoie de mult mai mult decât de o comunitate la nivel tehnic de control al industriilor carboniferă și siderurgică a Franței, Germaniei de Vest și a altor țări sub egida unei Înalte Autorități. Declarația de la 9 mai 1950 a dus la reorganizarea pașnică a Europei postbelice. Schuman a declarat că ideea Comunității Europene a Cărbunelui și a Oțelului datează dinainte ca el să fie student. El a inițiat politici de pregătire a acestei mari schimbări politice europene în timpul mandatului său de prim ministru al Franței (1947-1948) și al celui de ministru de externe începând cu 1948. El a predicat despre principiile partajării resurselor europene într-o uniune supranațională și a fost martor la semnarea Statutului Consiliului Europei, la Londra, la 5 mai 1949. Mai întâi s-a format Comunitatea Europenă a Cărbunelui și a Oțelului, dar pe termen lung a fost precursoarea tuturor celorlalte Comunități Economice Europene și a ceea ce este astăzi Uniunea Europeană. La Paris, în acea zi, ministrul francez al afacerilor externe, Robert Schuman, a citit în faţa presei internaţionale o declaraţie prin care chema Franţa, Germania şi alte patru state europene să-şi pună în comun producţiile de cărbune şi oţel, aşezând astfel piatra de temelie a unei federaţii europene. Una dintre cele mai mari dorinţe ale lui Schuman a fost ca războiul să devină „nu doar de neconceput, ci practic imposibil”, având să îşi facă simţite gândurile prin declaraţia care îi poartă numele, în care le-a propus Germaniei şi celorlalte state europene să conlucreze pentru unificarea intereselor economice.

Iohannis: Provocările prin care trecem împreună nu diminuează, ci, dimpotrivă, reconfirmă relevanța proiectului european

Președintele Klaus Iohannis a transmis un mesaj de Ziua Europei și arată că în ultima perioadă, pandemia a pus la grea încercare toate țările Uniunii Europene, de aceea vom ieși mai întăriți din această grea încercare:

„Sărbătorim astăzi, 9 mai, Ziua Europei, într-un context încă marcat de pandemia de COVID-19, care a pus la grea încercare Uniunea Europeană și statele sale membre. Este o bună ocazie să reflectăm asupra lecțiilor învățate din experiența ultimului an, dar și un moment potrivit în care, pe fondul eforturilor de redresare și al speranțelor reînnoite, putem realiza o proiecție asupra viitorului Uniunii. Este, așadar, un prilej de analiză, dar și de reafirmare a principiilor și a obiectivelor de bază ale Uniunii. Unitatea și solidaritatea sunt elementele fundamentale ale Declarației enunțate de către Robert Schuman în urmă cu mai bine de 70 de ani. Aceste două valori comune sunt la fel de relevante și astăzi pentru construcția europeană, pentru adaptarea, dezvoltarea și progresul Uniunii Europene. Provocările prin care trecem împreună nu diminuează, ci, dimpotrivă, reconfirmă relevanța proiectului european și a unui răspuns unit și solidar al statelor membre și al instituțiilor europene. Principiile Declarației Schuman inspiră continuu acțiunea europeană. Viziunea de atunci, cu un pronunțat caracter universal, a fost aceea în măsură să asigure depășirea multor momente dificile, prin soluții comune, coordonate, în beneficiul cetățenilor europeni.

Testul pe care Uniunea Europeană îl trece în contextul pandemiei este unul fără precedent. Cu toate acestea, reacția europeană la această criză ne-a oferit exact măsura valorii adăugate incontestabile pe care o aduce pentru noi toți Uniunea. Unitatea, coeziunea și solidaritatea constituie, fără îndoială, forța și esența răspunsului nostru. Individual, statele membre nu ar fi găsit la fel de rapid soluțiile pe care am reușit să le identificăm împreună. În acest context, din efortul nostru comun s-a desprins nevoia unei Europe reziliente, sub toate aspectele: politic – prin apărarea democrațiilor noastre și a statului de drept, economic – prin consolidarea lanțurilor de aprovizionare și protejarea comerțului liber, digital sau sanitar. Fără cooperarea la nivelul Uniunii, accesul la tratamente și echipamente medicale, la vaccinuri și la asistența financiară pentru susținerea măsurilor economice și sociale ar fi fost mult mai dificil.

În același timp, răspunsul european la încercările ultimei perioade s-a bazat și trebuie să se bazeze în continuare pe respectarea valorilor fundamentale ale Uniunii, pe forța multilateralismului eficient, cu respectarea dreptului internațional. Toate aceste valori, alături de măsuri bine fundamentate în planul acțiunii pragmatice, inclusiv consolidarea alianțelor cu acele state și organizații care împărtășesc valorile noastre democratice și atașamentul pentru dreptul internațional, contribuie la întărirea rezilienței noastre strategice. Nu este deloc întâmplător faptul că susținerea manifestată de români pentru Uniunea Europeană este una ridicată și a rămas constantă în timp. Aceasta demonstrează fără echivoc atașamentul nostru profund pentru familia europeană, pentru valorile și modul de viață european, cu tot ceea ce reprezintă: respectul pentru democrație, statul de drept și libertățile fundamentale, perspectiva prosperității și a securității. Ca parte a profilului său pro-european, România continuă să susțină o Uniune a coeziunii, mai solidară și mai unită, în vremuri de criză, și nu numai. Aceștia sunt pilonii indispensabili pe care clădim viitorul Europei. România a gestionat mai eficient efectele pandemiei prin strânsa cooperare la nivelul Uniunii, astfel am stabilit culoare verzi pentru libera circulație a persoanelor și a mărfurilor, am achiziționat vaccinuri centralizat, am adoptat Planul de relansare economică.

Realitatea ne-a evidențiat ceea ce deja știam: suntem mai puternici atunci când lucrăm împreună. Ghidați de valoarea fundamentală a solidarității europene, am oferit asistență atât statelor membre, cât și celor aflate în vecinătatea Uniunii Europene, precum Republica Moldova. Suntem mândri de faptul că, în această criză, România a fost parte a acestui efort solidar, în condițiile în care țara noastră nu doar că a beneficiat de sprijin, dar și-a asumat, prin acțiune concretă, partea sa de responsabilitate. În ciuda dificultăților actuale generate de pandemie, asistăm astăzi, în mod simbolic, la lansarea, la nivel european, a unui nou dialog cu cetățenii Uniunii, în cadrul Conferinței privind viitorul Europei. Prin această Conferință ne propunem să vedem care sunt așteptările cetățenilor noștri și să găsim împreună soluții pentru a le transforma în realitate. Aspirațiile cetățenilor sunt esențiale pentru edificarea unei Uniuni Europene unite, puternice, pregătite pentru viitor. Lecțiile generate de pandemie, dar și marile transformări, evoluția tehnologică accelerată și eforturile de combatere a schimbărilor climatice vor figura, cu siguranță, printre temele cele mai importante în definirea acțiunii Uniunii pe termen mediu și lung.

România susține o abordare în deplin acord cu Declarația de la Sibiu, adoptată la 9 mai 2019. Ceea ce numim cu mândrie „Spiritul de la Sibiu”, care definește contribuția României la construcția europeană, își păstrează deplina relevanță și poate orienta în continuare dezbaterea privind viitorul Europei. Suntem pregătiți să contribuim activ la acest dialog, care să ne ajute să definim împreună priorități și soluții comune. Doar așa putem avea garanția că Uniunea Europeană de mâine va rămâne una a rezilienței, a incluziunii și a echității, care să asigure crearea de oportunități egale pentru noi toți. Ne dorim ca, la finele acestui exercițiu de reflecție, Uniunea Europeană să fie echipată cu instrumentele necesare creșterii rezilienței sale. În același timp, dorim o Uniune pregătită deplin pentru exercitarea rolului său de pol de prosperitate și stabilitate la nivel regional și global. Răspunsurile trebuie căutate în consolidarea instrumentelor Uniunii, conform competențelor sale, în sfere importante, precum Piața Internă, mai ales în ceea ce privește ridicarea barierelor care afectează încă deplina sa funcționare, în construirea unor sisteme de sănătate europene robuste, dar și în pregătirea societății pentru economia viitorului. În această ecuație, investițiile continue în educație și în formare profesională adaptată pieței muncii vor fi o componentă extrem de importantă. Ne dorim, de asemenea, să vedem o abordare europeană strategică asupra vecinătății și Balcanilor de Vest. Într-adevăr, este necesar ca reziliența Uniunii să fie sprijinită de o vecinătate sigură, stabilă, prosperă, ferm angajată în reforme politice și economice.

Va urma o perioadă de dialog direct și activ cu cetățenii și, în perspectivă, de acțiune concretă. Ne dorim o participare cât mai largă la Conferința privind viitorul Europei și sperăm că românii vor avea o voce puternică în dezbaterea despre cum va arăta Europa în care vor să trăiască ei și generațiile care vor urma. Este momentul să ne amintim de trecut, să reflectăm la provocările actuale, dar și să ne angajăm în construcția viitorului. La mulți ani, Europa! La mulți ani, România!

Cîțu: Este esenţial să continuăm pe direcţia de creştere economică

Premierul Florin Cîţu a atransmis, duminică, un mesaj de Ziua Europei în care a explicat căapartenenţa la Uniunea Europeană înseamnă pentru România acces la suficiente doze de vaccin pentru oprirea pandemiei, dar şi 29 de miliarde de euro pentru redresarea economică.

Ziua Europei are o semnificaţie deosebită pentru Uniunea Europeană, statele membre şi cetăţeni, în contextul în care efectele pandemiei încă se resimt. Iar apartenenţa noastră la Uniunea Europeană înseamnă, pe înţelesul tuturor, acces la suficiente doze de vaccin pentru România. Din 2007 suntem parte din această mare familie europeană. Iar pandemia a aratat cât de importantă este solidaritatea în aceste vremuri dificile”, a transmis, duminică, premierul Florin Cîţu.

Acesta apreciază, de asemenea, că în curând vom beneficia de 29 de miliarde de euro, bani pe care îi vom folosi la dezvoltarea României şi la redresarea sectoarelor economice afectate de pandemie:

Mă voi asigura de acest lucru săptămână viitoare, când voi discuta cu oficialii europeni la Bruxelles. Este esenţial să continuăm pe direcţia de creştere economică, toţi indicatorii de până acum ne arată că suntem pe drumul cel bun. Succesul nostru va fi şi succesul Uniunii Europene. La mulţi ani, Europa”, a mai transmis Cîţu.

Ziua Independenței de Stat a României

România celebrează pe 9 mai Ziua Europei, dedicată unităţii europene. În fiecare an, în această zi, se sărbătoreşte pacea şi unitatea în Europa. Ziua are dublă semnificație pentru româi, fiind și Ziua Independenței de Stat a României.

Prima semnificație a zilei de 9 mai pentru România este legată de anul 1877, fiind ziua în care Mihail Kogălniceanu rostea, în plenul Adunării Deputaţilor, Declaraţia de Independenţă a României, act care consfinţea înscrierea definitivă a ţării pe harta Europei. Afirmarea neatârnării României avea să fie împlinită, în lunile următoare, de Armată, pe câmpurile de bătălie de la Plevna, Rahova, Griviţa, Smârdan şi alte redute cucerite cu sânge şi sacrificii. Această zi a fost proclamată Ziua Independenţei de Stat a României.

CITEȘTE ȘI:

DISTRIBUIE ARTICOLUL!
  •  

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *