56 de ani de la moartea fondatorului mișcării „Rugul Aprins”. Părintele Daniil Sandu Tudor, comemorat de foștii deținuți politici

Foști deținuți politici, oameni de cultură, profesori și preoți au luat parte sâmbătă, 17 noiembrie, la simpozionul național „Părintele Daniil Sandu Tudor și chipul Rugului Aprins”, în cadrul căruia au fost comemorați 56 de ani de la moartea fondatorului mișcării „Rugul Aprins”. Atât slujba de pomenire a „Părintele Daniil Sandu Tudor“ și a membrilor mișcării care și-au pierdut viața ca urmare a torturii comuniștilor, cât și simpozionul au avut loc în Catedrala ortodoxă „Sfinții Apostoli Petru și Pavel“ din Constanța. Printre invitați s-au mai numărat Emanoil Mihăilescu, fost deținut politic și supraviețuitor al lotului „Rugul Aprins”, Gheorghe Cușa, fost deținut politic, prof. univ. dr. Nechita Runcan și protos. asist. univ. dr. Maxim Vlad. În cadrul evenimentului a avut loc lansarea cărții „«Să nu fiți căldicei!» Sandu Tudor și întemeierea Rugului Aprins”, semnată de către lect. univ. dr. Carmen Ciornea. Simpozionul este la a doua ediție și a fost organizat de către Arhiepiscopia Tomisului, prin Departamentul Cultural-Educațional, Seminarul Teologic Ortodox „Sf. Cuv. Dionisie Exiguul”, Editura „Eikon” și Facultatea de Teologie Ortodoxă „Sfântul Apostol Andrei” din cadrul Universității „Ovidius” Constanța.

CITEȘTE ȘI:

Lansare de carte „Sandu Tudor și asociațiile studențești creștine din România interbelică”. Lect. univ. dr. Ciornea: „Avem de a face cu un om care a dat pe deplin măsura profunzimii gândirii ortodoxe”

„Acum 56 de ani, în 17 noiembrie, părintele Daniil Sandu Tudor, fondatorul, organizatorul și catalizatorul „Rugului Aprins”, din iadul Aiudului, își înălța sufletul la cele veșnice. Părintele Nicolae Bordașiu, ultimul mărturisitor al Rugului Aprins din prima etapă, de la mănăstirea Antim, este parte minunată a unei lucrări („Să nu fiți căldicei!“) despre personalitatea mărturisitorului creștin, care și-a sfârșit zilele în temnița din Aiud și care, în viața pământească, a purtat succesiv numele de Alexandru Teodorescu, Sandu Tudor, Monahul Agaton, Ieromonahul și Ieroschimonahul Daniil. Toate aceste nume reprezintă și caracterizează o epocă a vieții zbuciumate a Părintelui Daniil, pe care le parcurgem cu gândul, ghidați de stilul cuceritor al autoarei. Și nu este un lucru ușor, fiindcă însăși viața cercetată a fost un fluviu tumultuos cu multe meandre și cascade până s-a terminat în prăpastia din Râpa Robilor de la Aiud”. Din nefericire, Părintele Nicolae Bordașiu, invitatul de onoare al evenimentului, nu mai poate să participe efectiv, așa cum și-a dorit, la momentul comemorării Părintelui Daniil Sandu Tudor și a tuturor celor din «Rugul Aprins»“, spun organizatorii evenimentului.

La rândul său, lect. univ. dr. Carmen Ciornea a declarat că pentru TOMIS NEWS că 17 noiembrie 2018 nu este o dată întâmplătoare pentru noi, pentru că se împlinesc 56 de ani de la trecerea la cele veșnice a părintelui Daniil Sandu Tudor, cel care rămâne în istoria spiritualității românești drept organizatorul și catalizatorul „Rugului Aprins“, o mișcare care a marcat spiritualitatea secolului XX-lea. Carmen Ciornea a punctat că în volumul său „Să nu fiți căldicei! Sandu Tudor și Întemeierea Rugului Aprins perioada 1940 – 1952“ potențialul cititor va descoperi 138 de documente din arhiva CNSAS prin care descoperă o parte a biografiei a celui care a fost Sandu Tudor.

„Atunci când ne raportăm la această personalitate avem o stratificare a treptelor duhovnicești pe care le-a trecut și din numele pe care îl poartă. Cel care este trecut în certificatul de naștere cu numele de Alexandru Teodorescu, este recunoscut drept Sandu Tudor prin publicistica sa, el fiind directorul a două ziare de prestigiu din acea perioadă, devine apoi monahul Agaton și apoi Ieromonahul și Ieroschimonahul Daniil Sandu Tudor. Sandu Tudor, din această postură a reușit să organizeze în timp mișcarea „Rugul Aprins“, o simbioză între intelectualii laici și cei clerici. Apoi, din ’48 mișcarea este scoasă în afara legii. În 2 iunie 1950 este arestat și eliberat la 9 februarie 1952. El a fost condamnat la doi ani de închisoare pentru instigare la tratamente neomenoase. Exista un temei real al acestei noi încadrări? Bineînțeles că nu! Simpla lectură a documentelor procesului de judecată, transcrise în volum, este de natură să elucideze contrarianta ambivalentă victimă-călău a lui Sandu Tudor“, a spus Carmen Ciornea.

Potrivit datelor istorice, „Rugul Aprins” era considerat ca fiind o „organizație subversivă unde s-au ținut mai multe ședințe cu caracter conspirativ, care a atras o serie de elemente reacționare din rândul studenților și i-au instigat la acțiuni contrarevoluționare împotriva orânduirii de stat democratice din RPR”. Sentintele au fost între 5 și 25 ani, iar Sandu Tudor a primit pedeapsa cea mai grea, 25 de ani. A fost încarcerat la Aiud, unde a decedat în detenție la data de 17 noiembrie 1962. Grupul a luat ființă în 1946 și reprezenta un nucleu de intelectuali laici și monahi, care își propunea păstrarea valorilor ortodoxe, a dreptei credințe, curățirea Bisericii Ortodoxe Române în vremuri de ateism comunist. În mod practic, prin credință și rugăciune, membrii grupului doreau să se opună comunismului adus de trupele URSS în anul 1944. Încă de la înființare, grupul se remarcă a fi o comunitate a credinței în Dumnezeu, în cadrul căreia se regăseau teologi, profesori, călugări și studenți.

CITEȘTE ȘI:

Doi supraviețuitori ai temnițelor comuniste, prezenți la Constanța. „Un itinerariu care arată paradoxurile suferinței: în închisoare, au găsit libertatea absolută!”

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*