30 de ani de la Războiul de pe Nistru. Mii de bărbaţi şi-au lăsat în urmă familiile şi copii şi au plecat să lupte pentru independenţa Moldovei
Cu 30 de ani în urmă, mii de bărbaţi şi-au lăsat în urmă familiile şi copii şi au plecat să lupte pentru independenţa Republicii Moldova. Printre voluntarii care au mers la războiul de la Nistru a fost şi Mihai Rotari. El spune acum că, la Coşniţa, războiul a început în 14 martie 1992, când un localnic a murit în urma unei ambuscade organizate de separatiştii proruşi. Îşi aminteşte că s-a vărsat mult sânge şi acum e de datoria tuturor să nu uite şi să povestească tinerei generaţii despre drama care a lăsat o rană pe pamântul Basarabiei. Urmează un nou material din campania: Eroii de la Nistru. 30 de ani de la războiului ruso-moldovean, transmite Tvr Moldova.
Cu 30 de ani în urmă, mii de bărbaţi şi-au lăsat în urmă familiile şi copii şi au plecat să lupte pentru independenţa Republicii Moldova. Printre voluntarii care au mers la războiul de la Nistru a fost şi Mihai Rotari. El spune acum că, la Coşniţa, războiul a început pe 14 martie 1992, când un localnic a murit în urma unei ambuscade organizate de separatiştii proruşi. Îşi aminteşte că s-a vărsat mult sânge şi acum e de datoria tuturor să nu uite şi să povestească tinerei generaţii despre drama care a lăsat o rană pe pamântul Basarabiei. Urmează un nou material din campania: Eroii de la Nistru. 30 de ani de la războiului ruso-moldovean.
Mihai Rotari povesteşte că liniştea din satul Coşniţa a fost spartă în noaptea de 13 spre 14 martie 1992. Grupul de patrulare a poliţiei monitoriza intrările în sat şi a fost ţinta unei ambuscade. Separatiştii au început să tragă în maşină, iar şoferul Nicolae Sotnicenco a fost ucis pe loc. Atunci a şi început războiul în Coşniţa, sat aflat la 25 de kilometri de Chişinău. MIHAI ROTARI, veteran al Războiului de pe Nistru: „O fost împuşcat băiatul de către cazaci şi gardişti în noaptea de 13-14 martie la ora 1.30. Vă spun că eu la ora 1 am plecat de aici şi peste o jumătate de oră. După ce a fost împuşcat Nicolae Sotnicenco, poliţia cu voluntarii au luat poziţia după gardul ăsta, cazacii, gardiştii stăteau peste drum ăsta, căci aici era o livadă şi împuşcau. Un automat era la trei, nu aveam armament destul. Cineva spune că a fost un război civil, oameni buni să împuşti tu arme din armata rusească, să omori, nu este corect, a fost un război bine organizat de Rusia împotriva statului tănăr a Republicii Moldova. Uitati-vă gaurele astea sunt făcute…ne-am apărat, o abrazură a noastră să ne apere de gloanţele inamicului. Separatiştii au vrut să vină să împuşte şi băieţii noştri, sătenii care erau în poliţie şi noi ne-am ridicat în apărarea băieţilor noştri”.
Coşniţa s-a transformat într-unul din cele mai sângeroase platouri de luptă din războiul ruso-moldovean. MIHAI ROTARI, veteran al Războiului de pe Nistru: „Era o frică foarte mare, separatiştii au anunţat că pe 19 mai o să sfâşie de pe faţa pământului Coşniţa, de la Chişinău au trimis în centrul satului autocare Icarus, mari. Lumea se înăbuşea, nu încăpea, o parte fugeau cu bărcile peste Nistru, era o agitaţie, un răcnet,, când îmi aduc aminte câtă lume a părăsit casele şi a fugit de aici”.
În acele zile grele de război, voluntarii au ţinut piept inamicului pentru că nu au vrut să mai suporte umilinţa. Au vrut pace şi linişte pentru viitorul tânărului stat de pe atunci, Republica Moldova. MIHAI ROTARI, veteran al Războiului de pe Nistru: „Cel mai greu a fost momentul când te duceai până acasă în timpul războiului şi vedeai copilaşii, soţia,părinţii, ieşeai cu lacrimi şi veneai înapoi, neştiind atât eu cât şi toată lumea care era pe poziţie se mai întoarce vreodată acasă să-şi mai vadă familia sau nu”.
Acum, în locul fostelor tranşee, sunt livezi şi lanuri de cereale. Veteranul de război spune că, de fiecare dată când merge prin aceste locuri, imaginile dureroase de acum 30 de ani îi apar în faţa ochilor. MIHAI ROTARI, veteran al Războiului de pe Nistru: „Ne aflăm unde o fost prima linie a războiului din 92, până aici am ajuns cu luptele, după aceasta s-au început negocierile. Această cruce este pusă în cinstea băieţilor care au căzut pe prima linie de război. Cum îmi aduc aminte cum lăcrimez. Ţinem şi azi piept aici, în zona de război îngheţat, noi nu spunem niciodată aici e zonă de conflict , pentru noi războiul încă continuă, nu se împuşcă, adică nu s-a împuşcat până în 2012, când a fost împuşcat la pod Pisari Vadim şi nu s-a împuşcat din 2012 pană acum, dar în schimb avem foarte multe încercări, să ne dezbine. Vom sta pe vecii vecilor aici, unde ne-am născut, o să păzim pământul ăsta, nu o să-l dăm la nimeni, niciodată”.
Mihai Rotari este convins că adevărul şi dreptatea merg mână în mână cu demnitatea. Aceste valori trebuie transmise mai departe tinerei generaţii pentru a nu ne pierde ca neam. MIHAI ROTARI, veteran al Războiului de pe Nistru: „Lecţia pe care trebuie să o înveţe toată lumea, tânăra generaţie e să ţinem la statul nostru, aşa cum este el. Să nu dăm înapoi, să mergem înainte. Pentru limbă, pentru stat, pentru tricolor, am luptat să avem un trai decent să nu fim dependenţi de cineva”.
Maia Sandu: „Suntem o țară mică cu o inimă mare”
Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a vizitat luni punctul comun de trecere a frontierei de la Palanca, raionul Ștefan Vodă, unde polițiștii de frontieră și angajații vămii lucrează cot la cot, zi și noapte, pentru a fluidiza traficul transfrontalier. În discuțiile cu polițiștii de frontieră, cu angajații Biroului Migrație și Azil, dar și cu voluntarii care îi întâmpină cu un ceai și o gustare caldă pe refugiați, șefa statului le-a mulțumit tuturor pentru organizarea exemplară și efortul pe care îl depun în aceste săptămâni ca să-i ajute pe oamenii ce fug din calea războiului, transmite presa din Republica Moldova.
La 30 de ani de la războiul de pe Nistru, frontierele Moldovei sunt din nou aglomerate. Președintele Maia Sandu le-a dorit curaj cetățenilor ucraineni pe care i-a întâlnit la trecerea hotarului și le-a spus că Republica Moldova este gata să le ofere în continuare protecție și siguranță. La Centrul de triere și cazare a refugiaților de la Palanca, șefa statului a discutat cu echipa de medici de la Ștefan Vodă, care muncesc acolo, dar și cu angajații Ministerului de Interne, care au grijă de activitatea Centrului. Centrul de triere și cazare a refugiaților de la Palanca are o capacitate de peste 300 de persoane. Refugiații din Ucraina primesc acolo asistența de primă necesitate, hrană si adăpost.
„Le-am mulțumit tuturor pentru dăruire și solidaritate și mi-am exprimat, încă o dată, aprecierea pentru felul în care oamenii noștri s-au mobilizat în fața dramei vecinilor noștri, pentru generozitatea cu care împărțim din puținul pe care îl avem cu cei care au nevoie de sprijin. În aceste timpuri grele, am demonstrat întregii lumi că suntem o țară mică cu o inimă mare”, a spus președinta Maia Sandu.
PE ACELAȘI SUBIECT: