Lumina Sfântă a fost primită sâmbătă, în jurul orei 14:13, la Mormântul Mântuitorului din Ierusalim, iar în această seară urmează să ajungă și în România, unde va fi oferită credincioșilor la slujba de Înviere. Momentul, așteptat în fiecare an de milioane de ortodocși, capătă de această dată și o dimensiune aparte, pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu, care au obligat Patriarhia Română să pregătească inclusiv un plan de rezervă.
Flacăra sfântă va ajunge pe Aeroportul Internațional „Henri Coandă” din Otopeni în jurul orei 18:30, fiind adusă de la Locurile Sfinte de arhimandritul Ioan Meiu, superiorul Așezămintelor Patriarhiei Române la Ierusalim. Potrivit informațiilor apărute în presa centrală, transportul este realizat anul acesta cu un avion privat de tip Nextant 400XTi, o aeronavă business modernizată, destinată zborurilor rapide și sigure. Aparatul are o viteză de croazieră de aproximativ 780 de kilometri pe oră și este prezentat ca având un interior premium, cu finisaje din lemn de nuc și scaune din piele.
Dincolo de detaliul spectaculos al aeronavei, esențial rămâne traseul simbolic și liturgic al Luminii Sfinte. După aterizarea la Otopeni, delegații eparhiilor vor prelua flacăra pentru a o transporta mai departe către protopopiate și parohii din întreaga țară, dar și către comunitățile ortodoxe din Republica Moldova. În jurul orei 19:00, Patriarhul Daniel urmează să primească oficial Lumina Sfântă la Catedrala Patriarhală din București, continuând astfel tradiția instituită în România în anul 2009.Ceremonia de la Ierusalim rămâne unul dintre cele mai puternice momente ale calendarului ortodox. În fiecare an, în Sâmbăta Mare, în Biserica Sfântului Mormânt, între orele 12:30 și 14:30, are loc ritualul în urma căruia, potrivit tradiției, focul se aprinde în mod miraculos deasupra Sfântului Mormânt. Credincioșii consideră acest moment un semn al Învierii, iar una dintre particularitățile invocate constant este aceea că, în primele minute, flacăra nu arde. Patriarhul Ierusalimului este cel care împarte apoi lumina credincioșilor, după un ritual strict și atent supravegheat.
Anul acesta, însă, aducerea Luminii Sfinte în România s-a desfășurat sub presiunea contextului geopolitic din regiune. Din cauza conflictului din Orientul Mijlociu, Patriarhia Română a anunțat că a pregătit și un plan B, în eventualitatea în care transportul aerian nu ar fi putut fi realizat. În acest scenariu, la Catedrala Patriarhală din București este păstrată o lumină aprinsă de anul trecut, care ar fi urmat să fie folosită la slujba de Înviere. Reprezentanții Bisericii au precizat că aducerea Luminii putea fi afectată doar într-un caz de forță majoră neprevăzută.
În fiecare an, sosirea Luminii Sfinte în România depășește dimensiunea unui simplu transport ceremonial. Este un moment care concentrează emoție religioasă, tradiție, organizare logistică și o puternică încărcătură simbolică pentru credincioșii care așteaptă, în noaptea de Înviere, să ia lumina în mâini. Faptul că flacăra vine direct de la Ierusalim, din locul considerat central pentru creștinătate, transformă acest drum într-un gest de continuitate spirituală, dar și într-un reper anual al sărbătorii pascale.În acest an, traseul Luminii Sfinte a fost urmărit și prin prisma contrastului dintre sacralitatea momentului și detaliile logistice moderne care îl fac posibil, inclusiv folosirea unei aeronave private de lux.
Dincolo de această imagine, rămâne însă semnificația profundă a evenimentului: pentru credincioși, Lumina care vine de la Ierusalim nu este doar o flacără adusă cu avionul, ci semnul viu al Învierii, purtat din locul sfânt până în bisericile și casele din România, în ajunul celei mai importante sărbători a creștinătății.
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google