23 august: România a întors armele şi s-a alăturat Naţiunilor Unite. Iohannis: „Infamul Pact Ribbentrop-Molotov, începutul tragediei Europei”

La 23 august 1944 România a întors armele şi s-a alăturat Naţiunilor Unite în lupta împotriva puterilor Axei.

Preşedintele Klaus Iohannis afirmă, în mesajul cu ocazia Zilei Comemorării Victimelor Fascismului şi Comunismului, că infamul Pact Ribbentrop-Molotov a reprezentat începutul tragediei Europei:

Să ne opunem ferm şi viguros, fiecare dintre noi şi mai ales împreună, oricăror tentative de degradare a valorilor europene şi de abandonare a acestora”, afirmă preşedintele. El evocă şi „gestul plin de curaj, înfăptuit la 23 august 1944, al Regelui Mihai I, cel care a fost loial naţiunii române şi care, cu responsabilitate şi îndârjire, alături de Armata română, a reuşit să rupă alianţa toxică cu Germania nazistă”. „Să păstrăm vie lecţia acelui important moment de abilitate politică drept un simbol al verticalităţii, unităţii şi moralităţii”.

Ziua de 23 august, ziua Pactului Ribbentrop-Molotov, a fost stabilită de Parlamentul European, printr-o Declaraţie din anul 2008, ca Ziua Europeană de Comemorare a Victimelor Nazismului şi Comunismului. Totodată, în anul 2011, Parlamentul României, prin Legea nr. 198, a declarat ziua de 23 august Ziua Comemorării Victimelor Fascismului şi Comunismului.

Lovitura de stat de la 23 august 1944 (denumită și actul de la 23 august a fost acțiunea prin care, la data de 23 august 1944, regele Mihai I a decis demiterea și arestarea lui Ion Antonescu, prim-ministrul României și „Conducătorul Statului”, a dispus încetarea imediată a colaborării României cu Puterile Axei și începerea tratativelor de armistițiu cu Aliații și de colaborare militară cu Uniunea Sovietică. În situația în care Armata Roșie invadase deja nord-estul României în luna martie 1944 (frontul oprindu-se pe linia Cernăuți-Botoșani-Iași-Chișinău-Tighina), desprinderea de puterile Axei și semnarea imediată a armistițiului cu Uniunea Sovietică devenise o necesitate urgentă și vitală, iar guvernul sovietic, fiind în tratative cu opoziția românească la Stockholm, prin intermediarul ambasadoarei Uniunii Sovietice, Alexandra Kollontai și al trimisului român Frederic Nanu, amenința România cu reluarea ofensivei în septembrie, în caz de menținere a țării printre Puterile Axei. Actul de la 23 august 1944 a fost programat sub auspiciile regale de către o coaliție formată din partidele democratice interbelice (liberal, țărănist și social-democrat) și partidul comunist, aliate în Blocul Național Democrat), cu colaborarea unor ofițeri superiori ai armatei, precum generalii Constantin Sănătescu, Aurel Aldea, Ion Negulescu ș.a.

Imediat după demiterea și arestarea lui Ion Antonescu, România a ieșit din alianța cu Puterile Axei, a declarat încetarea unilaterală a războiului împotriva Aliaților și a declarat război Germaniei și Ungariei. Acordul de Armistițiu între guvernele Statelor Unite ale Americii, Regatului Unit și URSS-ului, pe de o parte, și guvernul României, pe de altă parte, a fost ulterior semnat la Moscova, pe 12 septembrie 1944, acord în care au fost stabilite modalitățile politice de guvernare a României, precum și plata de despăgubiri materiale către URSS în valoare de 300 milioane de dolari defalcate pe 6 ani, sub formă de bunuri. Alt rezultat al schimbării de alianță din 23 august 1944 a fost revenirea Transilvaniei de Nord în granițele României, în timp ce Cadrilaterul retrocedat Bulgariei, precum și Basarabia și Bucovina de nord cedate Uniunii Sovietice, în 1940, rămâneau în posesia acestora. Schimbarea de alianță a României din 23 august 1944 a accelerat înaintarea Aliaților (printre care se număra acum România) spre granițele Germaniei, armata română participând la operațiunile din 1944 contra Germaniei naziste pe teritoriul țării sale, precum și la cele de pe teritoriile Ungariei și Cehoslovaciei până la sfârșitul războiului.

Mesajul integral al şefului statului:

Infamul Pact Ribbentrop-Molotov, semnat la 23 august 1939, a reprezentat începutul tragediei Europei, un moment care a deschis calea unor abuzuri fatale şi a sfâşiat teritorii prin împărţirea Europei Centrale şi Răsăritene în sfere de influenţă. Aşa-zisul pact de neagresiune a sfârtecat năzuinţele şi idealurile naţiunilor europene, deschizând calea celui de-al Doilea Război Mondial, cu implicaţii dezastruoase pentru omenire.

Regimurile totalitare au schimbat faţa umanităţii, lăsând în urmă moarte, suferinţă şi răni adânci. Deportările în masă, crimele, foametea, tortura, dezinformarea, încălcarea flagrantă a legii au fost doar o parte dintre instrumentele cu care s-a încercat distrugerea sistematică a societăţilor europene. Pierderile de vieţi omeneşti, suferinţele umane, mutilarea generaţiilor, suprimarea celor incomozi regimurilor, precum şi pierderile materiale provocate de noul război constituie bilanţul brutal al acelei tragice perioade.

Comemorarea victimelor fascismului şi comunismului, a acelor oameni care şi-au sacrificat viaţa şi libertatea în lupta pentru apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale, dar şi a valorilor şi principiilor democratice, reprezintă un gest obligatoriu şi necesar pentru a împiedica evoluţii reprobabile ale istoriei. Milioanelor de oameni care au căzut pradă regimurilor criminale ilegitime trebuie să le menţinem vie memoria prin educarea tinerelor generaţii în spiritul valorilor democratice europene.

Uitarea şi prezentarea trunchiată sau deformată a faptelor istorice pot face oricând posibilă repetarea greşelilor trecutului. Nimeni, niciodată, nu trebuie să mai experimenteze acele atrocităţi izvorâte dintr-un dispreţ profund la adresa demnităţii umane. Incontestabil, cunoaşterea, asumarea şi transmiterea adevărului istoric sunt singurele căi prin care naţiunea română îşi menţine adeziunea la platforma de idei şi valori europene şi occidentale. Evaluarea costurilor acţiunilor lipsite de sens ale totalitarismelor trebuie să fie lecţii cu însemnătate pentru viitor.

Astăzi, evocăm, totodată, gestul plin de curaj, înfăptuit la 23 august 1944, al Regelui Mihai I, cel care a fost loial naţiunii române şi care, cu responsabilitate şi îndârjire, alături de Armata română, a reuşit să rupă alianţa toxică cu Germania nazistă. Să păstrăm vie lecţia acelui important moment de abilitate politică drept un simbol al verticalităţii, unităţii şi moralităţii.

Trăim, în prezent, într-un context marcat de provocări complexe care reclamă acţiuni concrete din partea noastră, a tuturor. Pandemia de COVID-19 nu este doar o criză sanitară fără precedent, ci şi o piatră de încercare a solidarităţii şi unităţii, exploatată abil de lideri de opinie şi politicieni populişti. Ideologiile radicale, glorificarea călăilor, precum şi curentele extremiste şi tentativele de distorsionare a istoriei ameninţă societăţile democratice de la nivel global şi riscă să vulnerabilizeze progresele înregistrate până acum. Ignorarea acestor pericole va amplifica această hidră care se hrăneşte cu indiferenţă şi pasivitate.

Statul de drept, valorile democratice, drepturile şi libertăţile fundamentale, pacea şi stabilitatea sunt bunuri câştigate cu preţul vieţii. Datoria noastră sacră este să le apărăm şi să le transmitem generaţiilor tinere. Viitorul nostru democratic depinde de implicarea de astăzi. Să ne opunem ferm şi viguros, fiecare dintre noi şi mai ales împreună, împotriva oricăror tentative de degradare a valorilor europene şi de abandonare a acestora. Vigilenţa şi sancţionarea rapidă a tuturor derapajelor antidemocratice reprezintă atitudini obligatorii pentru garantarea progresului României europene”.

Alte evenimente din 23 august de-a lungul vremii, conform historia.ro:

1752-A încetat din viaţă Grigore al II-lea Ghica, domn al Ţării Moldovei (1726-1748) şi al Ţării Româneşti (1733-1735 şi 1748-1752), ctitor al mănăstirilor Frumoasa (Iaşi) şi Pantelimon (Bucureşti).

1754-S-a născut Ludovic al XVI-lea, rege al Franţei şi al Navarei din 1774 şi până în 1789. Din 1789 şi până în 1793 rege al francezilor (m. 21 ianuarie 1793).

1912-S-a născut actorul, regizorul şi dansatorul Gene Kelly (Eugene Curran Kelly), cunoscut pentru rolul din filmul “Cântând în ploaie” (2 februarie 1996).

1914-Japonia, aliata Angliei, declară război Germaniei. Conflictul european devine mondial.

1939-S-a semnat, la Moscova, Tratatul de neagresiune germano-sovietic, Pactul Ribbentrop-Molotov, care, într-un protocol adiţional secret, prevedea împărţirea sferelor de influenţă în Europa de Est. Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov, România a fost obligată să cedeze, în 1940, Basarabia şi Bucovina de Nord URSS-ului.

1944-România a întors armele şi s-a alăturat Naţiunilor Unite în lupta împotriva puterilor Axei.

1948-A fost creat Consiliul Mondial al Bisericilor, care reuneşte bisericile anglicană, ortodoxă şi numeroase biserici protestante.

1997-Guvernul a ratificat Acordul-Cadru de cooperare financiară între România şi Banca Europeană de Investiţii (BEI).

2000-Pentru prima oară în lume, regizorul german Peter Stein a realizat o versiune integrală a celor 12.111 versuri din Faust de Johann Wolfgang von Goethe (1749-1832), într-un spectacol de 21 de ore, special creat pentru Expoziţia universală Expo-2000 Hanovra.

2006-Pentagonul a anunţat închiderea a patru dintre bazele sale din Germania, măsură care se înscrie într-un plan amplu de redesfăşurare a trupelor americane staţionate în Europa

2008-Naţionala de handbal feminin a Norvegiei a câştigat, pentru prima dată în istoria sa, finala Jocurilor Olimpice, în faţa campioanei mondiale Rusia, de care a dispus cu scorul de 34-27 (18-13).

DISTRIBUIE ARTICOLUL!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *