15 ani de la ADERAREA României la UE! Modificări în prima zi din 2022: Uniunea are o nouă limbă oficială de lucru

Limba irlandeză a fost inclusă în tratatele Uniunii Europene din 2007, dar numai începând de anul acesta a fost promovată la statutul de limbă oficială de lucru la Bruxelles, transmite dpa. Până acum, se aplica o excepţie care nu permitea traducerea în irlandeză a documentelor UE. Ministrul de stat irlandez pentru Europa, Thomas Byrne, a declarat că schimbarea dă speranţe pentru o posibilă renaştere a limbii irlandeze. Statutul deplin de limbă oficială a UE ar fi un avantaj uriaş pentru irlandeză, apreciază dpa.

Ziarul Irish Times a comentat vineri că noua situaţie reprezintă încununarea unor ani de eforturi pentru acumularea la Bruxelles de cunoştinţe lingvistice privind irlandeza. Numărul de vorbitori ai acestei limbi în instituţiile UE a crescut de la 58 în urmă cu cinci ani la 170 în prezent şi va depăşi 200 anul acesta, arată publicaţia. Costul volumului mai mare de traduceri şi de interpretări la reuniuni este acoperit din bugetul UE, la care Irlanda este contributoare netă. Conform Comisiei Europene, pentru care lucrează 2000 de traducători, costul total pentru cele 24 de limbi oficiale ale Uniunii este de 349 de milioane de euro pe an, adică aproximativ 0,2% din bugetul total.

Irlandeza este una din cele trei limbi celtice actuale, alături de cea din Scoţia şi cea din insula Man şi are statutul constituţional de „primă limbă oficială” în Republica Irlanda. În prezent există circa 1,6 milioane de vorbitori de irlandeză, dintre care se estimează că numai 70.000 folosesc zilnic această limbă. cei mai mulţi trăiesc în vestul Irlandei, în regiunile denumite oficial Gaeltacht.

Preşedintele Klaus Iohannis afirmă în mesajul transmis la 15 ani de aderarea româniei la UE, că este fundamental să conştientizăm că apartenenţa României la Uniunea Europeană nu este „un dat”, ci se construieşte prin solidaritate, responsabilitate, puterea consensului, respectul pentru ceilalţi, dorinţa fermă de a prezerva unitatea şi coeziunea în formularea răspunsurilor la provocările viitoare.

Prezentăm integral textul mesajului:

„Sărbătorim 15 ani de la aderarea ţării noastre la Uniunea Europeană, un moment cheie în construcţia României europene de astăzi. Aderarea la UE ne-a ancorat în spaţiul european de democraţie şi valori, un ideal care a devenit realitate prin sacrificiul suprem al celor care au luptat în Decembrie 1989. În acel moment crucial al istoriei noastre, românii au cerut la unison libertate, drepturi fundamentale, domnia legii şi democraţie. Dobândirea statutului de membru al Uniunii Europene a concretizat un parcurs ales de cetăţeni în mod asumat şi fără ezitare. Drumul european rămâne în mod legitim singura opţiune de prosperitate, stabilitate şi dezvoltare pe termen lung a României. Beneficiile aduse cetăţenilor şi societăţii noastre sunt concrete şi înseamnă îmbunătăţirea vieţii de zi cu zi, fie că vorbim despre piaţa internă, protecţia mediului, digitalizare, libera circulaţie şi oportunităţile de a studia, lucra sau trăi oriunde în Uniunea Europeană, fie despre finanţarea dezvoltării şi a modernizării în multiple domenii, precum infrastructura, zonele rurale, energia, sectorul medical, educaţia. România contribuie astăzi, în mod direct, ca stat membru, la consolidarea şi întărirea Uniunii Europene. Acţiunea comună în baza principiului solidarităţii, accelerarea reformelor destinate creşterii convergenţei şi a coeziunii, susţinerea valorilor fundamentale ale Uniunii noastre, prin respectarea libertăţii, democraţiei, egalităţii şi statului de drept, implementarea priorităţilor în materie de schimbări climatice, digitalizare şi rezilienţă reprezintă obiective esenţiale pe care România şi le-a asumat şi pe care le promovează la rândul său în cadrul Uniunii şi în relaţia cu ceilalţi parteneri. Am avut recent o dovadă concretă a dimensiunii umane a principiului solidarităţii, când celelalte state membre au răspuns prompt apelului autorităţilor române pentru sprijin medical şi cu produse farmaceutice, astfel încât să putem gestiona efectele ultimului val al pandemiei de COVID-19. La rândul nostru, am ajutat alte state membre UE sau din vecinătatea Uniunii cu echipe şi echipamente medicale, atunci când situaţia epidemiologică din ţările respective a fost deosebit de dificilă. Momentul aniversar de astăzi ne oferă, dincolo de radiografia semnificaţiei aderării la Uniunea Europeană şi a câştigurilor incontestabile pe care statutul de membru le-a adus cu sine pentru cetăţenii români, şi oportunitatea unei proiecţii asupra viitorului, asupra a ceea ce ne dorim să reprezinte Uniunea pe care o pregătim pentru generaţiile viitoare. Declaraţia adoptată la Summitul pe care l-am găzduit la Sibiu, la 9 mai 2019, a enunţat angajamentul pentru o Europă mai unită, de la est la vest şi de la nord la sud, bazată pe soluţii comune, pe solidaritate în vremuri dificile şi pe protejarea în continuare a modului european de viaţă, a democraţiei şi a statului de drept. „Uniunea de astăzi este mai puternică decât cea de ieri şi dorim să continuăm să o facem tot mai puternică pentru ziua de mâine. Acesta este angajamentul nostru pentru generaţiile viitoare. Acesta este spiritul de la Sibiu şi spiritul unei noi Uniuni în 27, pregătită să îşi îmbrăţişeze viitorul ca un corp unitar”, am afirmat la unison toţi liderii europeni în Declaraţia de la Sibiu. Mesajele transmise prin Declaraţia adoptată atunci îşi dovedesc o dată în plus validitatea, în condiţiile în care acţionăm împreună pentru a pregăti Europa viitorului, pornind de la lecţiile învăţate din recenta criză sanitară. Sunt încrezător că Uniunea va continua să se dezvolte şi să răspundă activ la provocările pe care digitalizarea şi schimbările climatice le generează peste tot în lume, să ofere cetăţenilor săi siguranţă, bunăstare şi stabilitate. În această perioadă în care cetăţenii europeni sunt invitaţi să se pronunţe asupra priorităţilor europene, în cadrul Conferinţei privind viitorul Europei, este important ca dorinţele şi ideile românilor să se facă auzite, pentru ca apoi să putem formula în plan european decizii echilibrate, care să corespundă acestor aşteptări. Astăzi, când ne aflăm la 15 ani de la momentul aderării, trebuie să continuăm să le vorbim tinerilor despre Europa şi despre importanţa şi beneficiile majore ale proiectului european. Este fundamental să conştientizăm că apartenenţa României la Uniunea Europeană nu este „un dat”, ci se construieşte prin solidaritate, responsabilitate, puterea consensului, respectul pentru ceilalţi, dorinţa fermă de a prezerva unitatea şi coeziunea în formularea răspunsurilor la provocările viitoare”.

Uniunea Europeană este un proiect în continuă evoluţie pe care trebuie să îl susţinem, transmite preşedintele PNL, Florin Cîţu, cu ocazia împlinirii a 15 ani de la aderarea României la UE. Liderul liberal apreciază că momentul aderării „a deschis drumul unui parcurs de dezvoltare pentru întreaga societate românească” şi a permis participare directă a României la consolidarea proiectului european.

Dincolo de beneficiile vizibile şi directe ale apartenenţei la Uniunea Europeană generate de oportunităţile de investiţii, de accesul la finanţarea europeană şi la prosperitate, de libertatea de circulaţie, de oportunităţile de care beneficiază azi cetăţenii români care doresc să lucreze sau să studieze peste tot în Uniune, identitatea României este astăzi legată intrinsec de identitatea Uniunii, de valorile şi principiile de inspiraţie liberală pe care a fost construit proiectul european”, a scris Cîţu sâmbătă, pe Facebook.

El subliniază că România a primit, odată cu statutul de membru al UE, oportunitatea de a participa la formularea deciziilor europene.

„Uniunea este un proiect în continuă evoluţie pe care trebuie să îl susţinem şi să îl facem tot mai eficient şi mai durabil în faţa oricăror provocări. Este important să continuăm cu toţii efortul de a consolida drumul european pe care România l-a demarat acum 15 ani, având convingerea că acest efort acţionează atât în folosul nostru, cât şi pentru unitatea şi soliditatea proiectului european, iar Partidul Naţional Liberal este pe deplin angajat în atingerea acestui obiectiv”, se mai arată în postare.

Cel mai important câștig al aderării României la Uniunea Europeană a fost acela al liberei circulații pentru oameni, bunuri și servicii, arată premierul Nicolae Ciucă în mesajul aniversar. La 1 ianuarie 2007, România a devenit parte a acestui proiect european unic, care a asigurat și continuă să asigure stabilitatea și prosperitatea continentului nostru: „Intrarea în Uniunea Europeană a avut loc prin efortul comun al clasei politice și diplomaților români, sub auspiciile garanțiilor de securitate oferite de apartenența la NATO, cea mai puternică alianță politico-militară din lume, prin încrederea câștigată în teatrele de operații de militarii români, care s-au dovedit parteneri loiali și bine pregătiți ai aliaților occidentali”.

Măsura succesului aderării noastre la UE este confirmată atât de menținerea unui sprijin larg al cetățenilor români pentru Uniune, cât și de bunăstarea adusă în cei 15 ani de apartenență la Uniune. Produsul Intern Brut al României s-a triplat, după aderarea la UE (2006 – 342,7 miliarde lei, 2021 – 1.190 miliarde lei), iar PIB -ul pe cap de locuitor a devenit de aproape patru ori mai mare (2006 – 16.170 lei, 2021 – 61.368 lei). Expertiza și finanțarea europene şi-au pus amprenta în aproape toate domeniile economice, fie că vorbim despre proiecte de reabilitare şi infrastructură la nivel local sau regional, despre susținerea dezvoltării şi modernizării agriculturii românești, despre participarea în proiecte de cercetare. Fonduri europene de zeci de miliarde de euro au intrat în țară. Și continuă să vină, contribuind la investiții care cresc nivelul calității vieții și aduc mai aproape de noi standardele occidentale la care ne raportăm. Alte peste 90 de miliarde de euro ne sunt puse la dispoziție de Uniunea Europeană, în următorii ani, prin Planul Național de Redresare și Reziliență și prin cadrul financiar multi-anual”, susține prim-ministrul.

Potrivit acestuia, poate cel mai important câștig a fost acela al liberei circulații pentru oameni, bunuri și servicii: „Milioane de români lucrează, învață ori își petrec vacanțele în alte țări din Uniunea Europeană. Majoritatea exporturilor românești sunt în state membre UE. Piața Unică Europeană este deschisă antreprenorilor români, care beneficiază de acces liber și sprijin acordat prin finanțările europene. Tinerii români participă intens în schimburile universitare finanțate prin programele Erasmus. Toate acestea au permis integrarea României în UE de o manieră trainică şi profundă. Proiectele finanțate cu fonduri europene, a căror absorbție trebuie tot mai mult eficientizată, contribuie incontestabil la dezvoltarea noastră economică și socială, susținând reforme dificil de realizat doar prin propriile forțe. Obiectivele ambițioase ale Uniunii în diverse domenii acționează ca un stimul important în orientarea și avansarea măsurilor de la nivel național”.

Ciucă este de părere că România europeană este mai conectată, mai inovativă şi mai prosperă decât oricând în istoria sa, aflându-se în mod constant în topul economiilor cu cea mai rapidă creștere economică din UE.

Solidaritatea europeană, marcată și prin decizia istorică de adoptare, în contextul pandemiei de Covid-19, a Planului European de Redresare și Reziliență, va permite susținerea reformelor necesare pentru un curs de dezvoltare inclusivă, de care să beneficieze toți românii, indiferent dacă locuiesc în zonele urbane sau rurale, în oricare parte a României, dacă doresc o educație adaptată exigențelor inovative ale economiei viitorului sau acces la servicii mai bune de sănătate. Cum solidaritatea și unitatea sunt un parcurs cu dublu sens, România rămâne ferm angajată în susținerea obiectivului de consolidare a Uniunii Europene. Pentru România, apartenența la Uniune reprezintă cadrul solid de dezvoltare democratică, economică și socială pentru cetățenii români și pentru societatea românească. De asemenea, acțiunea României în plan european va continua să fie ghidată de respectul deplin pentru statul de drept, pentru Tratatele Uniunii și pentru principiile și valorile înscrise în Tratate, ca piloni de bază ai Uniunii, precum și pentru dreptul european în general. Integrarea deplină a României trebuie să includă obiectivele majore privind îndeplinirea angajamentelor Mecanismului de Cooperare și Verificare, aderarea la Spațiul Schengen și intrarea în Zona Euro, locuri de muncă bine plătite, economie bazată pe energie curată și digitalizare. Suntem, în egală măsură, ca stat care valorifică experiența propriei aderări la Uniune acum 15 ani, pregătiți să acționăm în continuare pentru a transmite mai departe valorile și principiile europene, în vecinătatea noastră, către partenerii noștri care au făcut o opțiune strategică solidă, pe calea reformelor și a proceselor de modernizare europeană”, arată premierul.

Integrarea României ca membră a Uniunii Europeane, în 1 ianuarie 2007, a reprezentat unul dintre principalele obiective de politică externă ale statului român după 1990. Acest deziderat a fost asumat la nivel public de instituţii centrale şi personalităţi de marcă ale statului român, fiind deopotrivă un efort colectiv amplu al românilor. Procesul de aderare a României la Uniunea Europeană a început la 1 februarie 1993, cu prilejul semnării Acordului european instituind o asociere între Comunităţile Europene şi statele membre ale acestora, pe de o parte, şi România, pe de altă parte. Acordul recunoştea obiectivul României de a deveni stat membru al Uniunii Europene şi prevedea asistenţă financiară şi tehnică din partea acesteia, potrivit www.mae.ro şi https://ec.europa.eu. La 22 iunie 1995, la Paris, ministrul român al afacerilor externe Theodor Meleşcanu a depus cererea oficială a României de aderare la Uniunea Europeană. Cererea de aderare avea ataşată documentul „Strategia naţională de pregătire a aderării României la Uniunea Europeană”, semnat la Snagov, la 21 iunie 1995, de liderii partidelor parlamentare, de preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului României şi de preşedintele Ion Iliescu.

În Palatul Festivalurilor de la Cannes, la 27 iunie 1995, s-a desfăşurat Consiliul European, prilej cu care a avut loc aprobarea cadrului general al legislaţiei comunitare în domeniul pieţei interne şi al cerinţelor pe care statele asociate, printre care şi România, urmau să le adopte pentru armonizarea legislaţiei comunitare cu cea naţională. La 30 iunie 1995, la Bruxelles, are loc semnarea de către România a Protocolului adiţional la Acordul de Asociere, prin care este finalizat cadrul juridic de participare a statului român la programele comunitare care vizau domeniile economic, tehnic, ştiinţific şi cultural. Acest moment a reprezentat completarea statutului de stat asociat al României la Uniunea Europeană. Aplicarea prevederilor Acordului European de Asociere şi pregătirea procesului de aderare a României la Uniunea Europeană au fost asumate de Comitetul Interministerial pentru Integrare Europeană, care şi-a început activitatea la 14 august 1995.

La 27 iunie 1997, cu prilejul summit-ului Uniunii Europene de la Amsterdam, au fost invitate să participe şi statele candidate, România fiind reprezentată de o delegaţie condusă de preşedintele Emil Constantinescu. Comisia Europeană a publicat, la 15 iulie 1997, Agenda 2000, un pachet de măsuri, care exprima calea de urmat pentru concretizarea aderării. Documentul, structurat în trei părţi, făcea referire la viitorul politicilor comunitare, la extinderea Uniunii Europene şi la perspectivele financiare ale Uniunii Europene pentru perioada 2000-2006. Ataşat acestuia se regăseau anexate opiniile Comisiei, elaborate pe baza criteriilor de la Copenhaga, privind cererile de aderare formulate de Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia şi Slovenia. Comisia a realizat evaluări pentru fiecare ţară în parte privind gradul de îndeplinire a condiţiilor de aderare, România nefiind inclusă în categoria ţărilor recomandate să înceapă negocierile de aderare.

Guvernul României a realizat Programul Naţional de Aderare a României la Uniunea Europeană pe termen mediu, program prezentat, la 21 mai 1998, în şedinţa de guvern, de către Alexandru Herlea, ministrul delegat pe lângă prim-ministru pentru integrare europeană. Programul a fost discutat în plenul celor două Camere ale Parlamentului şi a fost transmis, la 25 iunie 1998, Comisiei Europene. Comisia Europeană a propus, la 13 octombrie 1999, începerea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană cu Malta, Letonia, Lituania, Slovacia, Bulgaria şi România. Cu prilejul summit-ului european de la Helsinki, din 10-11 decembrie 1999, liderii celor 15 state membre au votat, în prima zi a lucrărilor, începerea negocierilor de aderare a celor şase state, printre care şi România, cu precizarea că momentul aderării se va produce atunci când statele vor fi îndeplinit condiţiile de aderare. Deschiderea negocierilor de aderare ale României cu Uniunea Europeană a avut loc la Bruxelles, la 15 februarie 2000, în cadrul Conferinţei Interguvernamentale România-Uniunea Europeană, la nivel de miniştrii de externe ai celor 15 state membre.

Ministerul Integrării Europene a trimis, la 29 iunie 2001, la Bruxelles, Comisiei Europene, ediţia 2001 a Programului Naţional de Aderare a României la UE, ce indica stadiul de pregătire al statului român pentru aderare, evoluţiile în îndeplinirea fiecărui criteriu în parte şi pentru fiecare domeniu de activitate. Parlamentul European a votat, la 5 septembrie 2001, raportul întocmit de raportorul pentru România, Emma Nicholson, cu privire la stadiul de aderare al României la Uniunea Europeană. Evaluarea procesului de pregătire pentru aderarea României la blocul comunitar a fost subiectul vizitei comisarului european pentru extindere, Guenter Verheugen, la Bucureşti, la 20-21 februarie 2003. La 11 martie 2004, Parlamentul European a votat, cu 374 de voturi favorabile, 10 împotrivă şi 29 de abţineri, raportul referitor la candidatura României şi Bulgariei de aderare la Uniunea Europeană. Ceremonia dedicată celei mai ample extinderi a blocului comunitar până în prezent s-a desfăşurat la Dublin, la 1 mai 2004, moment în care Uniunea Europeană a primit zece noi state membre – Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Republica Cehă, Slovacia, Slovenia, Ungaria.

România încheie, din punct de vedere tehnic, negocierile de aderare la Uniunea Europeană la 8 decembrie 2004, la Bruxelles, prin închiderea provizorie a ultimelor două capitole: „Politica în domeniul concurenţei” (cap. 6) şi „Justiţie şi afaceri interne” (cap. 24), în cadrul conferinţei de aderare România-UE. Comisia Europeană a confirmat, la 14 decembrie 2004, în cadrul celei de-a XII-a Conferinţe Interguvernamentale de Aderare a României la UE, desfăşurată la Bruxelles, închiderea provizorie a celor 31 de capitole de negociere, pentru ca ulterior decizia politică de închidere a negocierilor să fie pronunţată de Consiliul European, cu prilejul reuniunii de iarnă. Parlamentul European a votat, la 16 decembrie 2004, raportul referitor la progresele României pe calea aderării la Uniunea Europeană, recomandând semnarea Tratatului de aderare în primăvara anului 2005 şi aderarea efectivă, împreună cu Bulgaria, la 1 ianuarie 2007. Cu prilejul Consiliului European, din 17-18 decembrie 2004, liderii europeni au aprobat semnarea în aprilie 2005 a Tratatului de aderare a României şi Bulgariei la UE, iar aderarea ca state cu drepturi depline a celor două ţări să aibă loc în 2007, cu obligativitatea continuării reformelor şi îndeplinirii angajamentelor asumate.

La 13 aprilie 2005, la Strasbourg, Parlamentul European a votat, cu 497 de voturi favorabile, 93 împotrivă şi 71 de abţineri, avizul conform pentru semnarea Tratatului de aderare al României la Uniunea Europeană. Delegaţia română, condusă de preşedintele Traian Băsescu, a participat, la 25 aprilie 2005, la Luxemburg, la ceremonia de semnare a tratatului de aderare a României la instituţiile Uniunii Europene. La 25 octombrie 2005, la Strasbourg, comisarul european pentru extindere, Olli Rehn, a prezentat, în plenul Parlamentului European, poziţiile Comisiei Europene privind nivelul obţinut de Bulgaria şi de România pe calea aderării.

Comisia Europeană a prezentat, la 26 septembrie 2006, la Strasbourg, raportul comprehensiv de monitorizare a României şi Bulgariei, în care s-a menţionat, pentru prima dată, că Bulgaria şi România sunt pregătite să adere la 1 ianuarie 2007. Slovacia a fost primul stat care a ratificat, la 21 iunie 2005, Tratatul de aderare a României şi Bulgariei la Uniunea Europeană, iar la 24 noiembrie 2006, Germania a încheiat acest proces necesar. Consiliul European de la Bruxelles (14-15 decembrie 2006) a confirmat aderarea României şi a Bulgariei la Uniunea Europeană pentru data de 1 ianuarie 2007. După primirea în Uniunea Europenă, România are reprezentanţi în toate instituţiile europene, cetăţenii români beneficiază de drepturile conferite de cetăţenia europeană. Limba română a devenit una dintre limbile oficiale ale Uniunii Europene, toate documentele comunitare fiind traduse şi în limba română. România a organizat, până acum, alegeri europarlamentare de trei ori: la 25 noiembrie 2007, pentru alegerea a 35 de europarlamentari români, la 7 iunie 2009, pentru cele 33 de mandate de europarlamentar şi la 25 mai 2014, pentru cele 32 de mandate.

Până în prezent, România a avut patru comisari europeni. Leonard Orban a fost primul comisar european din partea României, preluând portofoliul pentru Multilingvism la 1 ianuarie 2007 şi gestionând un buget de aproximativ 1,2 miliarde de euro. A avut în subordine 3.400 de persoane. Portofoliul multilingvismului a cuprins traducerile, interpretarea şi oficiul pentru publicaţii oficiale al Uniunii Europene. Mandatul său s-a încheiat la 9 februarie 2010. Dacian Cioloş a fost cel de-al doilea comisar european din partea României, gestionând portofoliul Agricultură şi Dezvoltare Rurală. A fost învestit în funcţie la 9 februarie 2010. A avut alocat pentru anul 2010 circa 50 de miliarde de euro, aproape o treime din bugetul Uniunii Europene. Mandatul său s-a încheiat la 1 noiembrie 2014. Corina Creţu a fost al treilea comisar european din partea României, de la 1 noiembrie 2014 şi până în 2019, coordonând portofoliul Politica Regională. În perioada iunie-octombrie 2014, a ocupat funcţia de vicepreşedinte al Parlamentului European, conform https://ebn.eu. Adina-Ioana Vălean este cel de-al patrulea comisar european din partea României, gestionând portofoliul Transporturi la nivel comunitar, începând din 2019. A fost europarlamentar în perioada 2007-2019 şi vicepreşedinte a Parlamentului European (2014-2017), potrivit https://ec.europa.eu/.

România are drept de vot în toate reuniunile Consiliului Uniunii Europene. În Parlamentul European, în legislatura 2019-2024, cetăţenii României sunt reprezentaţi de 33 de deputaţi europeni, aleşi prin vot direct în urma alegerilor desfăşurate la 26 mai 2019. Mandatul din perioada 2019-2024 este cel de-al patrulea pentru europarlamentarii aleşi din România şi al treilea mandat complet, de 5 ani.

În cadrul instituţiilor comunitare România este reprezentată de: un judecător la Curtea de Justiţie a Comunităţilor Europene – Octavia Spineanu-Matei (7 octombrie 2021-6 octombrie 2027); un judecător la Tribunalul Uniunii Europene – Mirela Stancu (1 septembrie 2019 – 31 august 2022); un membru în Curtea de Conturi – Viorel Ştefan, 15 membri în Comitetul Economic şi Social şi 15 membri în Comitetul Regiunilor, conform www.mae.ro. De asemenea, Banca Naţională a României face parte din Sistemul European al Băncilor Centrale, iar guvernatorul acesteia participă, ca membru cu drepturi depline, la Consiliul General al Băncii Centrale Europene şi la comitetele acesteia.

România a asigurat, pentru prima dată de la aderarea la Uniunea Europeană, în intervalul 1 ianuarie – 30 iunie 2019, preşedinţia rotativă a Consiliului Uniunii Europene, mandat care a coincis cu încheierea ciclului legislativ şi instituţional la nivelul Uniunii Europene pentru că la mijlocul primului semestru al anului 2019 s-au desfăşurat alegerile pentru Parlamentul European, fiind consemnat deopotrivă apogeul procesului de reflecţie politică asupra viitorului Uniunii reprezentat de Summit-ul desfăşurat la Sibiu la 9 mai 2019, urmate de definirea Agendei Strategice a Uniunii pentru 2019-2024 şi de procesul de redefinire a conducerii instituţiilor europene, potrivit mae.ro.

DISTRIBUIE ARTICOLUL!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *