Spread the love

Tratatul de la Trianon a fost semnat la data de 4 iunie 1920 între Puterile Aliate învingătoare în Primul Război Mondial și Ungaria, în calitate de stat succesor al Imperiului Austro-Ungar, stat învins în acest conflict. Tratatul a fost semnat în Palatul Marele Trianon de la Versailles de către 16 state aliate (inclusiv România), pe de o parte și de Ungaria, de altă parte. Tratatul a fost semnat pentru a stabili frontierele noului stat Ungaria cu vecinii săi: Austria, Regatul Sârbilor, Croaților și Slovenilor (stat devenit ulterior Iugoslavia), România și Cehoslovacia.

Dincolo de aspectele politico-diplomatice, Tratatul consfințea includerea teritoriului Croației-Slavoniei (partea de nord a Republicii Croația) și Vojvodinei (inclusiv treimea de vest a Banatului) în cadrul Regatului Sârbilor, Croaților și Slovenilor, a Slovaciei și Ruteniei (azi: Republica Slovacia și, respectiv, Regiunea Transcarpatia din Ucraina) în cadrul Cehoslovaciei, a Burgenlandului în cadrul Republicii Austriei și a Transilvaniei și părții răsăritene a Banatului în cadrul României. Cu alte cuvinte, românii și-au îndeplinit, odată cu acest Tratat, obiectivul multimilenar, de reunire în cadrul aceluiași stat.

Despre importanța acestei zile ne-a vorbit directorul Muzeului Naţional Militar „Regele Ferdinand I“ Filiala Constanţa, dr. Costin Scurtu, care a atins puncte importante: lupta românilor, nu doar pe front, ci și cea politică de la negocierile de pace de la Versailles, a fost dură, iar maghiarii continuă, la 100 de ani de la Tratat, să se victimizeze, însă este o politică duplicitară, întrucât aceștia, în paralel cu victimizarea, au demarat proiecte serioase de investiții pentru comunitățile din jurul Ungariei, în special în Transilvania.

„Ziua de astăzi vine să readucă în atenție un eveniment de acum 100 de ani, încheierea unui proces istoric de secole, recunașterea națiunii române, națiune majoritară în Transilvania, cu drepturi depline, care ne-au fost interzise timp de secole. După cum ştim, (în Transilvania – n.r.) am fost o națiune tolerată, chiar dacă contribuția economică și scoială a fost foarte importantă. Acel gând că românii laolaltă, prin Unire, pot să devină o comunitate care poate să impună respectul în rândul lumii, s-a întâmplat la finalul Primului Război Mondial. A fost necesară recunoșaterea Unirii Basarabiei, Bucovinei, în final a Transilvaniei. Negocierile au fost dure! Acum, mai mult ca niciodată, Marile Puteri considerau că numai ele au dreptul să negocieze pacea, iar țările mici trebuia să se mulțumească cu rezultatul… A fost o luptă diplomatică foarte grea, în care relațiile, prieteniile, au avut o influență covărșitoare. Regina Maria a fost la Paris pentru a obține ascultarea punctului de vedere românesc. Trianon avea să fie de fapt recunoașterea și încununarea Unirii tuturor românilor la 1918. Juridic, Tratatul îngrădește națiunea maghiară în hotarele care aveau să rămână până astăzi, recunoscute internațional. De aici dorința revizionistă maghiară de a modifica hotarele care doreau să fie împinse până acolo unde fusese Ungaria Maria, indiferent dacă au avut drept sau nu de stăpânire în cadrul istoriei! Aici este reacția contemporană, prin negarea prevederilor Tratatului și după 100 de ani, luarea unor măsuri de imagine – se pregătesc de ani de zile pentru acțiunile care probabil se vor mai desfășura și în următorii ani legate de Trianon, maghiarii se desfășoară și în plan internațional, plecând din postura de victimizare. Exprimarea este că numai ei au făcut, numai ei au construit, numai ei au existat, ceea ce vine în contracurentul Uniunii Europene, care vorbește de dreptul fiecărei comunități de a i se recunoaște calitatea și istoria, date de documente, arheologie, trecutul comun, ceea ce blochează – fericit pentru noi – asemenea inițiative. După 1918, au reacționat ca atare și acea politică din perioada lui Béla Kun a fost dusă și în perioada lui Miklós Horthy. Astăzi, nu mai vorbim de un război clasic, ci de un război economic. Cel mai simplu este să vedem care sunt direcțiile de investiții ale Guvernului maghiar în teritoriile din jurul țării lor! Ironia este că stema regală a României este făcută de un maghiar! A trebuit să îndeplinească toate condițiile heraldice, când vii cu o schiță trebuie să fii la un anumit nivel, recunoaștere internațională… Este unul din elementele care arată cât de mult putem să coexistăm și să facem lucruri minunate”, a spus dr. Costin Scurtu, pentru TOMIS NEWS.

Tratatul de la Trianon a consfințit existența unui stat maghiar independent, ideal al revoluționarilor maghiari de la 1848 și al oamenilor politici maghiari în perioada de sfârșit a Dublei Monarhii, chiar dacă nu în frontierele imaginate de aceștia. Astfel, încă din 4 iunie 1920, politicienii de la Budapesta au afirmat că este un moment de doliu. „Nem, nem, Soha!” („Nu, nu, niciodată!”), au protestat aceștia, ceea ce reprezintă și astăzi pentru maghiari un fel de moștenire politică, cu un scop vădit revizionist, aspect confirmat de ministrul care conduce Cancelaria Prim-ministrului Viktor Orbán, Gergely Gulyás, la conferinţa de presă online de astăzi a Guvernului.

„Cu 100 de ani în urmă, Ungariei i s-a impus semnarea dictatului de pace de la Trianon, în urma căruia ţara a pierdut două treimi din teritoriul său, iar un maghiar din trei s-a trezit dincolo de graniţă, fără să se fi mutat de acasă. Ne aplecăm capul în faţa victimelor maghiare ale secolului pe care l-am lăsat în urmă, ne gândim la toţi cei care au fost executaţi, întemniţaţi sau ruinaţi pentru că au fost maghiari. Ne gândim la cei care, în secolul care a trecut, au trebuit să-şi jertfească viaţa din iubire pentru patrie, pentru că în aceşti 100 de ani ataşamentul faţă de patrie a păstrat ţara şi nu pe cei care au rămas credincioşi patriei”, a spus Gergely Gulyás, citat de agenția maghiară de presă MTI.

Lupta ministrului Aurescu pentru liniște totală de… Ziua Trianonului

Date fiind relațiile sensibile româno-maghiare și în perspectiva unui 4 iunie tensionat, Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, l-a primit pe 26 mai, la Bucureşti, pe omologul ungar, Péter Szijjártó. Cei doi au stabilit să se renunţe la declaraţii provocatoare pe tema Tratatului de la Trianon şi să se revină la o relaţie normală de parteneriat strategic, după o perioadă tensionată, generată de declaraţiile oficialilor ungari, dar şi de declaraţiile preşedintelui Klaus Iohannis.

„Am făcut şi facem apel la reţinere, la discernământ. Un prim semnal al părţii ungare al dorinţei de a adopta o atitudine constructivă în ţara noastră este ca în perioada imediat următoare, aşa cum mi-a spus direct, sincer, domnul ministru, oficialii din Ungaria prezenţi pe teritoriul României să nu facă declaraţii publice contrare spiritului parteneriatului nostru strategic, în aşa fel încât să respectăm spiritul acestui parteneriat, al tratatului politic de bază şi manifestând în acelaşi timp respect pentru ordinea constituţională din România. Orice tip de astfel de declaraţii în contextul acestei perioade care marchează până la 4 iunie aniversarea sau comemorarea Tratatului de la Trianon va duce la deteriorarea relaţiei bilaterale şi noi nu ne dorim acest lucru. Am discutat şi despre semnificaţia acestui moment de pe 4 iunie. Pentru România, Tratatul de la Trianon nu înseamnă decât consfinţirea juridică la nivelul relaţiilor internaţionale a actului primordial de mare importanţă de la 1 decembrie 1918, prin exercitarea dreptului de autodeerminare al naţiunii române, care pentru România reprezintă momentul principal de referinţă al creării statului naţional unitar modern. Nu contestăm dreptul suveran al Ungariei de a stabili modalităţi de a sărbători sau a comemora evenimente istorice semnificative pentru statul şi poporul ungar, doar că pentru noi acest moment are o altă semnificaţie”, a transmis ministrul Aurescu.

De partea cealaltă, ministrul Afacerilor Externe din Ungaria, Péter Szijjártó, a declarat într-o conferință de presă la sediul MAE că se așteaptă ca relația cu România să fie construită pe înțelegere.

„E mai bine să fim în relații bune decât rele. E în interesul celor peste 1,5 milioane de maghiari din Transilvania. Un exemplu sunt relațiile cu Slovenia și Croația. Să căutăm ceea ce ne leagă, respectiv comunitățile maghiare de aici și comunitatea română din Ungaria și acestea pot fi o legătură. Colegii din România să privească maghiarii din Transilvania ca pe o legătură solidă. Noi astfel privim comunitatea română. (…) Noi ne străduim să avem o relație bună cu toți vecinii noștri. În calitate de națiune cu peste o mie de ani, acordăm și așteptăm respect. În relația cu România, ultimele săptămâni nu au fost despre respectul reciproc, ci mai degrabă despre un schimb tăios de replici. Vom vedea ce reușim astăzi. Direcția București, apoi Cluj Napoca și Alba Iulia”, a declarat Péter Szijjártó.

În cadrul acelei întâlniri, cei doi oficiali au vorbit despre programul de dezvoltare economică pe care… Ungaria îl desfăşoară în Ardeal fără acordul României!

„Nu există niciun acord al României pentru implementarea acestui program pe teritoriul României, dar am transmit în acelaşi timp colegului meu care sunt parametrii minimi, de bază, pe care acest program ar trebui să-i respecte, care sunt premisele esenţiale pentru discuţii cu privire la acest subiect. Am propus să discutăm despre încheierea unui acord cu privire la acest program, care să aibă în vedere gestionarea de o manieră transparentă şi nediscriminatorie a acestor elemente ale programului, nu pe criterii etnice, nu cu încălcarea unor criterii româneşti sau europene privind concurenţa pe piaţă. Prin urmare, vom avea discuţii în perioada următoare cu privire la acest program şi sperăm să ajungem la o înţelegere pe baza acestor parametri”, a transmis ministrul Bogdan Aurescu.

Planul Kós Károly, strategia de dezvoltare economică elaborată de guvernul Ungariei și membri ai UDMR care stă la baza intervenției economice a Budapestei în Transilvania, arată clar că acțiunile guvernului maghiar prevăd ajutoare directe pentru cetățenii de etnie maghiară din România.

Probabil în dorința de a nu părea provocatoare după discuțiile cu Péter Szijjártó, MAE a decis să nu desfășoare nici un eveniment dedicat celor 100 de ani de la semnarea Tratatului de Trianon, aspect care i-a adus ministrului Aurescu critici dure din partea opoziției. Astfel, președintele Comisiei de Cultură din Senat, Lucian Romașcanu (PSD), a transmis joi că Ministerul Afacerilor Externe a interzis reprezentanțelor Romaniei dar și centrelor Institutului Cultural Român din străinătate să organizeze orice manifestare legată de aniversarea a 100 de ani de la Tratatul de la Trianon și că urmează audierea ministrului Bogdan Aurescu pe această temă în Parlament.

„Ministerul Afacerilor Externe a interzis reprezentanțelor Romaniei dar și centrelor Institutului Cultural Român din străinătate să organizeze orice manifestare legată de centenarul Trianon, deși în ianuarie același minister trecea că prioritate a anului 2020 celebrarea acestui important moment istoric. Pentru acest din urmă punct, în calitate de președinte al Comisiei pentru cultură și media din Senatul României, împreună cu Comisia pentru afaceri externe, vom solicita explicații detaliate din partea ministrului Aurescu, eventual chiar într-o audiere în cadrul celor două comisii reunite. Să fie aceste decizii lipsite de patriotism rezultatul vizitei ministrului de externe ungar la București? Să fie împăcarea cu grupul popularilor europeni, după derapajul cu vânzarea Ardealului, mai importantă decât cinstirea istoriei? Vom afla…”, a transmis Lucian Romașcanu.

CITEȘTE ȘI:

Facebook Comments

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *