Ziua limbii macedonene? Parlamentul la un pas să adopte 8 decembrie drept ziua limbii acestei minorități

Proiectul de Lege pentru instituirea Zilei limbii macedonene este inițiat de deputatul care reprezintă această minoritate, Mariana Venera Popescu. Parlamentarul propune instituirea zilei de 8 decembrie ca Ziua limbii macedonene, în scopul păstrării tradiţiilor, culturii şi limbii materne ale persoanelor aparţinând acestei minorităţi etnice.

„Apreciez oportună instituirea zilei de 8 decembrie ca zi a limbii macedonene, ocazie cu care va fi creat cadrul instituțional necesar organizării de manifestări culturale ce cuprind, printre altele, expoziții de fotografii, prezentări de cărți. De astfel (sic!), ziua de 8 decembrie este declarată sărbătoare legală în Republica Macedonia, fiind sărbătorit sfântul Clement al Ohidrei, considerat primul autor de limbă slavonă”, arată inițiatorul în expunerea de motive.

Facem precizarea că nu este vorba de comunitatea aromână, cunoscută în Dobrogea ca machidoni sau machedoni. În ciuda disputei seculare a istoricilor pe acest subiect, macedonenii sunt un popor din ramura slavilor de sud, care locuiesc în ţările din Peninsula Balcanică de religie, în majoritate, creştin – ortodoxă. Macedonenii s-au așezat pe teritoriul României în valuri succesive, primele atestări documentare mergând în jurul anului 1300. Astfel, o așezare din județul Timiș este una din primele localități întemeiate de către macedoneni, atestată documentar de către evidențele papale de dijma din anul 1332-1337 sub denumirea de Machadonia. Numele de macedoneni provine de la denumirea antică, peste acea populaţie străveche aşezându-se în secolul VI triburi slave – formându-se astfel actualii macedoneni.

Macedonenii sunt recunoscuţi ca minoritate naţională în România din anul 2000, alături de alte 19 etnii și, la scurt timp, s-a materializat și reprezentarea parlamentară.

Opinia majoritară este că aromânii şi românii nord-dunăreni sunt ramuri ale aceluiaşi popor, primii neavând nici o legătură cu macedonenii, iar unul dintre argumentele cele mai des folosite este faptul că împart aceeaşi tradiţie cu românii şi, în mare, aceeaşi istorie. În plus, dialectele folosite de românii nord-dunăreni şi de aromânii sud-dunăreni sunt mutual inteligibile, adică vorbitorii celor două dialecte se pot înţelege între ei, în ciuda fracturii produse în Evul Mediu, când cele două ramuri ale romanităţii orientale au fost separate prin aşezarea slavilor. În definitiv, graiul aromânilor reprezintă una dintre cele mai valoroase moşteniri lăsate de vechiul Imperiu Roman de Răsărit.

În România, la recensământul din anul 2002, s-au declarat 731 persoane drept macedoneni, fiind înregistrați în statistici drept macedoneni slavi. De asemenea, 588 persoane au declarat că limba lor maternă este macedoneană, însă o bună parte a acestor persoane au fost înregistrate în Dobrogea și este posibil ca în realitate să nu fie vorba de slavi macedoneni, ci de aromâni, percepuți ca machidoni sau machedoni. La recensământul din 2011, numărul macedonenilor a crescut ușor, ajungând la 1.264.

Proiectul de lege al deputatului Mariana Venera Popescu a fost adoptat de Senat pe 7 mai a.c. și, în prezent, este trimis pentru raport la comisiile permanente ale Camerei Deputaţilor. Termenul pentru depunerea amendamentelor expiră pe 22 mai, iar raportul comisiei pentru drepturile omului și culte trebuie emis până pe 5 iunie.

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*