Ziua Internațională a Navigatorului, marcată în România cu lipsa legislației și viitor incert pentru navigatori

Ziua Internațională a Navigatorului (Day of the Seafarer) se sărbătorește la 25 iunie, iar decizia de a institui o astfel de zi a fost luată în anul 2010 la conferința Organizației Maritime Internaționale (International Maritime Organization, IMO) de la Manila, Filipine. Totodată, acolo au fost adoptate revizuiri la Convenția internațională privind standardele de pregătire, certificare și efectuare a serviciului de cart (Convenția STCW) și a Codului de asociat.

Navigatorii reprezintă persoanele fără de care comerțul pe ape nu ar exista, prin munca pe care aceștia o depun o serie de produse de larg consum sunt comercializate dintr-un colț în altul al lumii.

Contribuția acestora este unică în comerțul maritim internațional și economia mondială, cu toate piedicile despre care președintele Sindicatului Liber al Navigatorilor (SLN), Adrian Mihălcioiu, a vorbit vineri în cadrul unei conferințe, pentru a marca Ziua Internațională a Navigatorului.

„SLN punctează acest eveniment pentru Ziua Internațională a Navigatorilor mulțumind în primul rând navigatorilor români și, apoi, tuturor navigatorilor care sunt într-un număr destul de important. Avem pe piața internațională aproximativ 1,5 milioane de navigatori, aproape 750.000 nebrevetați și tot atâția ofițeri, deci în proporție egală. Pot spune că acum 10 ani aveam 1,2 de nebrevetați. Iată că lucrurile s-au echilibrat, au devenit mai puțini ca număr navigatorii în schimburile comerciale. (…) Cererea e mai scăzută per ansamblu de personal navigant, dar, pentru viitor, există o cerere de creștere de 24% pentru 2025. Se estimează acum o lipsă a ofițerilor de aproape 17.000, iar în 2025 dacă lucrurile continuă în acest trend probabil va fi o lipsă a ofițerilor de aproximativ 140.000. Dacă ne referim la cei 750.000 existenți, iată avem un procent extraordinar de mare, ceea ce este îngrijorător, dar și îmbucurător pentru țara noastră. Noi avem două școli de marină, sper să putem promova și o școală pentru nebrevetați, pentru că ne lipsește și, în general, ar trebui să avem și acest segment. Foarte mulți sunt în vârstă, mai puțini cei tineri și cred că ar trebui să încurajăm autoritățile, ministerele Educației, Muncii și Transporturilor”, a spus Adrian Mihălcioiu.

Convenția care ne face bine întâmpinată cu dezinteres la Guvern. Vizita medicală obligatorie, o dată la doi ani!

Parlamentul României a ratificat abia la sfârșitul lunii iunie 2015 Convenția MLC 2006 și trebuie implementată în legislația națională până în luna noiembrie a acestui an. Semnată la Geneva, Convenția prevede un sistem de asigurare financiară, socială și de sănătate, de acoperire socială de pensie, sănătate și ajutor financiar în caz de abandon, dar și de hrană la bord, combustibil, până când marinarii de pe navele sechestrate sunt repatriați. Autoritățile responsabile nu dau nici un semn că s-ar grăbi cu implementarea MLC 2006. Ne referim aici la Ministerul Transporturilor, al Muncii și la Autoritatea Navală Română. Totodată, potrivit lui Mihălcioiu, un alt demers la Ministerul Transporturilor vizează modificarea unui ordin de ministru, care în prezent instituie obligația ca navigatorii români (cu vârste de peste 45 de ani) să își facă vizita medicală anual, spre deosebire de doi ani, cum este valabil pentru alte state.

„Mai sunt câteva luni și încă nimeni nu a mișcat un deget pentru a aduce la zi Convenția în legislația națională, ceea ce este un fapt îngrijorător. Avem noile normel ale Convenției STCW, cu amendamentele de la Manila care trebuiau puse în practică între 2010-2012. Ele au apărut abia în noiembrie 2014 toate aceste reguli și s-a produs o anomalie pe piața noastră. Împreună cu autoritățile, ANR și agențiile de crewing, încercăm să modificăm ordinul ministrului și eliberăm certificate și pentru nebrevetați. Ar rezolva aproape integral situația nebrevetaților care au nevoie de un certificat nou, altfel vor fi înlocuiți de alte naționalități. Odată ieșit în piață e foarte greu. Mai avem ordinul ministrului Transporturilor, privind vizita medicală obligatorie. Părerea mea este că este un ordin puțin abuziv. Vizita medicală se face o dată la doi ani pentru toți navigatorii, există o discriminare aici. Deși, au și alte dezavantaje, mai au și unul legal: să facă vizitele medicale în fiecare an! Este ceva absurd. (…) Partea de sănătate a propus ordinul și ministrul l-a semnat, probabil erau într-o colaps financiar și voiau să se mai întregească un pic pe banii navigatorilor. Este la modificare, la ministru, noi sperăm ca săptămâna viitoare să aducem această reglementare la nivelul internațional, vizita medicală o dată la doi ani, pentru toți navigatorii”, a mai spus Mihălcioiu.

Programul „cadetul român”. Ovidiu Cupșa, dojenit de SLN. Reacția președintelui CERONAV

Odată cu presupusa implementare în legislația națională a Convenției MLC 2006, SLN anunță intensificarea controalelor ITF la Marea Neagră. Totodată, SLN susține că nu a renunțat la proiectul „cadetul român”, iar Mihălcioiu l-a dojenit pe președintele CERONAV, Ovidiu Cupșa (FOTO), întrucât nu ar dori să contribuie financiar la respectivul program.

cupsa„În noiembrie, noi intenționăm să facem pe tot bazinul Mării Negre, împotriva navelor substandard. Vom face o campanie foarte puternică și vom da un semnal foarte puternic. Știm foarte bine, sunt foarte multe nave care lucrează pe contracte substandard, vin și în porturile românești, dar mult mai multe sunt în bazinul Mării Negre, o „mare a rușinii” și trebuie să facem curățenie în acest loc. (…) Încercăm să sugerăm un cod al personalului navigant, putem să ne învârtim oricât după oricare coadă, avem nevoie de o legislație specifică pentru navigatori, care trebuie să fie modernă, actuală, simplu și care să satisfacă condițiile MLC 2006, altfel vom ieși de pe piață. Mai susținem și încă avem în vedere campania „cadetul român”, acel proiect pe care sper să îl avem în fapt, nu l-am abandonat, dar nu avem doritori să intre în acest proiect și aici ne referim la școli, la ANR, la CERONAV, pentru că toți beneficiem de pe urma navigatorilor români și vrem să încurajăm ca acești noi ofițeri să preia locurile disponibile de la început. SLN s-a oferit cu o sumă consistentă, urmează să vină și ceilalți cel puțin cu sumele egale, ca să putem negociem anumiți armatori împărțirea posturilor. Adică, să putem să asigurăm transportul cadeților și o finanțare a lor minimă la bordul navei, armatorul urmând să aloce hrană și training la bord. Am zis să avem măcar 5-600.000 EUR anual, adică absolut nimic pentru instituțiile astea, ar fi mai greu pentru noi chiar, că avem doar venituri din cotizații, dar suntem primii care punem o sumă de bani consistentă. (…) Ar trebui să participe ANR și CERONAV, care este principalul beneficiar și, atenție, CERONAV este 100% pe posturi de navigatori și, în CA, nu au nici măcar un reprezentant al navigatorilor, toți cei 10 sunt puși de Ministerul Transporturilor! (…) Toți trăim de pe urma navigatorilor și suma nu este foarte mare, am putea să găsim oameni, ca în fotbal, scouteri, care caută armatori și împărțim posturile și oamenii care fac cadeția acolo vor merge mai departe și pe posturi. Bineînțeles, mergem pe meritocrație, nu pe fel și fel de pile. Suma ar ajunge pentru 250 de ofițeri pe an, ar fi extraordinar de bine. În 10 ani, ar fi 2.500, vorbim totuși pe termen lung! Mai e o problemă, după ce termină cadeția și devin ofițeri nu au unde să meargă, pentru că fac cadeția pe fel și fel de nave, care în viitor nu le dau un job!”, a mai spus Mihălcioiu.

De partea cealaltă, președintele CERONAV, Ovidiu Cupșa, susține că programul nu este viabil, iar instituția pe care o conduce se află în subordinea Ministerului Transporturilor și nu se poate implica autonom.

„Nu e viabil, eu i-am mai spus. Poate să mă dojenească, doar e amicul meu, dar nu e viabil programul, pentru că noi avem anual 1.000 de cadeți. Aceștia trebuie să facă practică 12 de luni. La practica îmbarcată, dacă pui diurna și masa de cadet costă peste 10.000 EUR de cadet! Asta ar însemna că ai avea nevoie de 12-15 milioane EUR pe an! Noi nu avem unde să le facem practica. Al doilea aspect e legat de faptul că noi ca instituție nu suntem autonomi. Un program de genul acesta dacă chiar ar fi viabil, ar trebui inițiat de minister! Noi suntem în subordinea Ministerului Transporturilor. E o formă de a sponsoriza practica cuiva, dar noi ca instituție publică nu avem această capacitate, ne interzice legea. E OK ca declarație, să strângem bani să ne ajutăm cadeții. Eu nu cred că asta e o soluție de ajutorare a cadeților, am mai spus-o: soluția este să se acorde o bursă de cadeție, care să fie rambursată în 5 ani sau deloc, dacă își permite statul. Adică, Ministerul Muncii, cu al Transporturilor, o formulă mai largă în Guvern. (…) Multe companii se feresc acum să ia cadeți pentru că sunt costuri și zic că mai bine plătesc pe cineva care e mai vechi pe mare, nu iau un om nou pe care să îl învețe. Ar fi mult mai facil pentru ele să le dăm cadeți, dar să nu le coste nimic, pentru că asigurăm noi subvenția. În momentul în care cadetul ajunge îmbarcat, 10-12.000 EUR pot fi returnați fără eforturi în câțiva ani, că salariile sunt bunicele. Soluția propusă de Mihălcioiu nu e viabilă, dar fiecare gândește în felul lui. Până la urmă, dăm 500.000 EUR pe an, dar ce faci cu 40 de cadeți? Pe care îi alegi? Oricum, pe cei mai buni îi iau și acum companiile, există protocoale, iar cei cu medii mari sunt luați, iar programul SLN cui s-ar adresa? Pe care 40 îi iei? E o inițiativă lăudabilă, o gândire proactivă, dar nu cred că reflectă realitatea, e mai mult o dorință din inimă decât una gândită cu capul. Din păcate, nu mai avem flotă, dacă am fi avut flotă să ne pregătim cadeții pe navele noastre atunci ar fi cu totul altceva, pentru că rata de absorbție în flotă până în 2025 va fi de câteva zeci de mii de ofițeri, deci am putea să furnizăm în flota mondială pentru că e un deficit destul de mare și crește! Atunci, interesul nostru ar fi să dăm cât mai mulți!”, a spus Ovidiu Cupșa, pentru TOMIS NEWS.

Navigatorii români nu sunt afectați de ieșirea Marii Britanii din UE

În noaptea de joi spre vineri Europa s-a cutremurat: britanicii au decis prin referendum să părăsească Uniunea Europeană. Consecințele sunt greu de cuantificat în prezent, iar toată lumea face calcule politico-economice.

Cu acest prilej, ne îndreptăm gândurile și spre navigatorii români care lucrează pe navele aflate sub pavilion britanic.

„Ar afecta foarte mult marinarii români în condițiile în care ar fi angajați sub pavilion britanic. Având în vedere faptul că aceste nave sunt foarte puține, probabil că sunt foarte puțini români care lucrează acolo, dar și unul dacă este el va fi afectat și noi suntem alături de acel marinar. Ca număr, nu este un număr important de angajați sub pavilion britanic, știm foarte bine că flota britanică este sub pavilion Marshall Islands sau Isle of Man, alte pavilioane, iar acolo nu se aplică regulile din UE sau din Marea Britanie”, a concluzionat Adrian Mihălcioiu.

Navigatori de România

Țara noastră are aproximativ 35.000 de navigatori, din care 25.000 sunt activi, aproximativ 16.000 formează personalul navigant (timonier, marinar, ofițer mecanic, comandant, șef mecanic), iar aproximativ 10.000 personal auxiliar (bucătari, ospătari ș.a.m.d.)

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*