Vom avea o lege pentru activitatea de recuperare debite? Iulian Urban: „România este singura țară din Europa care nu are o astfel de lege!”

Propunerea legislativă privind activitatea de recuperare debite este înregistrată la Camera Deputaților, fiind inițiată din martie 2016 de 20 de deputați și senatori și este motivată de „actuala situație în care numărul debitorilor persoane fizice a cunoscut aprecieri considerabile, atât în postura de restanțieri ai instituțiilor de credit, cât și în postura de restanțieri ai diverșilor furnizori de produse și servicii, pe fondul înrăutățirii situației economico-financiare generale”.

„În condițiile în care în ultima perioadă au apărut pe piață o mulțime de prestatori de servicii în domeniul colectării și recuperării de creanțe ori creditorii și-au constituit servicii interne specializate în colectarea debitelor (…); raportat la faptul că nu există un cadru legislativ care să reglementeze activitatea acestor prestatori de servicii din zona colectării amiabile a debitelor, (…) supunem spre dezbatere și adoptare Parlamentului în procedură de urgență”, se arată în expunerea de motive a inițiatorilor.

Practic, proiectul de lege dorește să instituie o serie de reguli clare, cum ar fi faptul că persoanele fizice sau juridice care intenționează să efectueze activități de recuperare să fie înregistrate de către Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor, într-un registru special; iar persoanele care participă, sub orice formă, la acest tip de activitate au obligația să păstreze confidențialitatea asupra oricăror date de care au luat la cunoștiință în cursul exercitării activității de recuperare, fără a le utiliza în folos propriu sau al altor persoane. De asemenea, activitatea este reglementată printr-o serie de operațiuni, printre care transmiterea notificărilor de plată, contactarea telefonică sau personală a debitorilor sau intermedierea relației cu avocații, executorii și alți experți în legătură cu activitatea de recuperare. Totodată, prestatorul are obligația de a nu utiliza hărțuirea, oprimarea, abuzarea, ameințări cu violența sau alte tehnici, limbajul obscen sau jignitor la adresa debitorului, încălcările acestor prevederi fiind sancționabile cu sume cuprinse între 5.000 și 20.000 lei.

Președintele unei astfel de agenții de colectare, avocatul Iulian Urban de la Urban și Asociații, cu vastă experiență în domeniu, fost senator, consideră că o astfel de lege este necesară, numai că forma propusă în martie 2016 este una lacunară și că „România este singura țară nu din Uniunea Europeană, ci din Europa, care nu are o lege a colectării debitelor.”

„Proiectul de lege este lacunar, la modul extrem! Nu înțeleg cum pot să promoveze un proiect de lege fără să invite la dezbateri în comisii Patronatul Societăților de Recuperare Debite sau măcar să îi ceară un punct de vedere, așa, din partea industriei de profil… Reiese acest lucru și din avizul Consiliului Legislativ, care practic face corectură gramaticală la text! De asemenea, interesant este și că lipsește punctul de vedere al Ministerului Justiției! Și nu mă miră acest lucru, pentru că din partea Patronatului am trimis către actualul Ministru de Justiție în luna iunie o adresă în care am întrebat în ce stadiu se află proiectul de lege la care a început să lucreze Ministerul sub ministeriatul lui Cătalin Predoiu, text de lege care era din punctul meu de vedere cel mai bun, însă domnul ministru actual al Justiției mi-a răspuns că ei nu se ocupă de acest proiect de lege și că ar trebui să întrebăm la… ANAF! Nici nu le-am mai răspuns la acest lucru, pentru că aberația este colosală! Ca atare, cred că ar trebui întrebat de către mass-media domnul ministru al Justiției ce punct de vedere are Guvernul PSD față de acest proiect de lege. Este clar că trebuie adoptată o lege, după ce proiectul meu legislativ adoptat de Senat în 2010 a sfârșit în sertarele Comisiei Juridice de la Camera Deputaților. România este singura țară nu din Uniunea Europeană, ci din Europa, care nu are o lege a colectării debitelor! Printre țările care au asemenea legi aduc aminte de: Bosnia, Muntenegru, Albania, Estonia, Bulgaria… exemple de țări cotate economic sub România, dar care au o asemenea lege! Și exemplele pot continua!”, a precizat președintele Urban și Asociații, Iulian Urban, pentru TOMIS NEWS.

Proiectul de lege în cauză a fost respins de Senat pe 1 noiembrie 2016, a primit rapoarte și avize de la comisiile de specialitate ale Camerei Deputaților, însă este înscris pe ordinea de zi a şedinţelor încă din 24 aprilie a.c.!

Proiectul de Lege privind procedura colectării debitelor, inițiat de Iulian Urban, a fost adoptat de Senat pe 15 noiembrie 2010 și a fost respins de Camera Deputaților pe 25 septembrie 2012. La momentul adoptării din Senat, Guvernul susținea inițiativa, care stipula, printre altele, faptul că un colector de debite nu are voie să folosească practici ilegale în încercarea de a colecta un debit (fiind enumerate mai multe exemple de încălcări).

Așa cum proiectul fostului senator Iulian Urban a fost respins la scurt timp de la schimbarea majorității parlamentare, respectiva inițiativă pornind de la fosta putere, o soartă similară se preconizează și pentru propunerea inițiată în martie 2016, majoritatea inițiatorilor provenind din fostul partid UNPR și care astăzi nu mai sunt parlamentari, ceea ce înseamnă că va trece mult timp până când România va avea o lege a recuperării debitelor.

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*