Viitorul sună rău? Academia lui Hagi, în pericol de a nu mai produce jucători de valoare. Părinții, sătui de NEPOTISME, se REVOLTĂ

Sportul din România, în general, și-a pierdut strălucirea de altă dată și ne oferă tot mai puține motive de bucurie, iar fotbalul, în particular, a devenit o competiție ridicolă, cu tribune tot mai goale, cu patroni după gratii și fotbaliști amatori, care nu reușesc să umple stadioanele. Cluburile sportive nu mai au centre de copii și juniori, de cele mai multe stadioane s-a ales praful și pulberea și, de la Revoluție și până azi, nici un Guvern nu a avut sportul printre prioritățile sale, în ciuda faptului că acesta a fost poate cel mai bun ambasador al României de-al lungul timpului. Revenind la fotbal, „strategia” FRF presupune, pe foaie, crearea unor departamente de scouting, obligativitatea de a avea jucători de la tineret în teren la meciurile din primele trei eșaloane și înființarea unor academii de fotbal regionale. Nici un rezultat la trei ani de la alegerea actualei conduceri a FRF. „Naționala” ține capul de afiș al rușinii, iar centrele de copii și juniori, puține, sunt ineficiente. Este contextul în care Academia de Fotbal „Gheorghe Hagi” se dorește a fi „cel mai grandios proiect al fotbalului românesc” sau „măsura recunoştinţei lui Gheorghe Hagi faţă de toţi cei care au avut încredere în el şi l-au susţinut de la primii paşi în fotbal şi până la retragere”.

În perioada ceaușistă, sportul era susținut prin politici de stat și se dorea performanță. Astfel, în 1978 lua ființă școala de fotbal „Luceafărul”, care aducea valorile într-un loc, practic academia care a crescut cea mai mare parte a jucătorilor din „generația de aur”: Gheorghe Hagi, Gică Popescu, Bogdan Stelea, Marius Lăcătuș, Gabi Balint ș.a. Inițiatorii gândeau că nu poți să ai sport de performanță fără sport școlar, fără o structură de organizare.

Singurul care a clădit de la zero o academie profesionistă, după 1989, este Gheorghe Hagi. Într-o țară normală, ar fi trebuit să fie o piesă într-o structură națională, însă departe de această situație. Școlile particulare de fotbal și-au luat nume de echipe mari, pentru a atrage copiii, care doar fac mișcare, neavând nici o perspectivă după terminarea junioratului. Aceste școli nu caută rezultate, ci doar să supraviețuiască din taxele pe care le plătesc părinții. Cu alte cuvinte, fotbalul a intrat în atmosfera sporturilor costisitoare și vedem mai mult fenomenul, mai puțin emoțiile pe care le aveam cândva. Astăzi, doar Academia lui Hagi preia acel model, într-o oarecare măsură, pentru a „șlefui” viitorii fotbaliști și a-i arunca în arena performanțelor și bucuriei suporterilor. Sau nu?

Gheorghe Hagi nu investește un leu la centrele de la Academie unde se duc copiii cu vârste de până la 16 ani. Concentrarea sa este pe cei trecuți de această vârstă și de pregătirea celor până la 16 ani se ocupă diverși antrenori, care trimit, la solicitarea lui Hagi, doar „vârfurile” sau talentele reale, care pot fi angrenate în mașinăria FC Viitorul. Cu mână liberă la îndemână, antrenorii ciutanilor de la Academie își fac de cap, atât de tare încât tocmai scopul Academiei este în pericol. Părinții sunt revoltați și acuză practici care nu au ce căuta la un club de formare: nepotisme, antrenori fără licență și care nu au grijă de copii.

Contribuția părinților pentru formarea viitorului fotbalist se ridică la 120 lei pe lună la Academia lui Hagi, din care se asigură plata antrenorilor și deplasările, cantonamentele ș.a.m.d. Acestei sume i se adaugă adevăratele cheltuieli, cum ar fi echipamentul, care sare de 1.300 lei, plătite, evident, de părinți.

Nouă echipe reunesc copii cu vârste cuprinse între 6 și 18 ani la Academia lui Hagi, însă problemele persistă la grupele celor care au între 10 și 12 ani. Un părinte, N.T. A., ne relatează următoarele:

„Acum două săptămâni, mai mulți copii au fost dați afară de la Academie. Este normal ca un club să își facă propriile sale calcule, referitoare la cine rămâne și cine pleacă, dar modul de abordare este foarte rău. Pe copii pur și simplu i-au anunțat că îi dau afară. Mă gândesc că un club care se respectă ar fi trebuit să aibă un psiholog, care să se ocupe de aceste chestiuni. Ei nu au. Sau antrenorul, să discute cum trebuie. Să nu uităm că sunt copii mici, colegi între ei, unii rămân la club, alții pleacă, cei care pleacă sunt afectați, tocmai pentru că sunt mici. Unul dintre ei nu mai face față la școală acum, este afectat de modul urât în care au lucrat acești antrenori”.

Președintele Academiei este Pavel Peniu, managerul este Lucian Burchel, iar directorul coordonator este Mihai Stere. În urmă cu două săptămâni, zece copii de la grupele 2005 și 2006 au fost dați afară. 2006 sau „juniorii E” este și grupa cu cele mai mari probleme, cauzate de faptul că, potrivit părinților, antrenorul Stelian Caluda nu are licența necesară practicării meseriei și, din aceste motive,  echipa nu a putut fi înscrisă în acest an în campionat. Caluda a înscris echipa într-un campionat regional, cu echipe foarte slabe și, dacă se va clasa în primele două locuri, va merge la campionatul național, unde antrenorul, fără licență, nu va avea voie să asiste la meciuri! Situația i-a revoltat pe părinți, care susțin că situația este similară și la alte grupe.

„La grupa 2005 este un singur antrenor cu licență FRF, la 2006 nu este nici unul și la 2007 au fost 16 copii propuși pentru excludere înainte de înscrierea în campionat! Sunt doar 2-3 antrenori competenți, Florin Burcea, Cosmin Constantin și Ștefan Sandu. Ceilalți nu au licențe și, chiar și așa, fac ce vor ei”, a mai spus N.T. A,, pentru TOMIS NEWS.

Admitem faptul că un club își rezervă dreptul de a selecta jucătorii. Să vedem după ce criterii se pare că există la Academia lui Hagi.

„Sunt cazuri concrete de copii care rămân și nu ar trebui, pentru că nu sunt apți, iar alții mai buni sunt dați afară, cum este cazul unui tânăr care, exclus de la Academie, acum joacă în Liga 1, la Juventus București! Mai există și un nepot al lui Mihai Stere, încă un copil al cărui unchi este primarul de la Ovidiu, George Scupra; un portar de la grupa 2005 care este rudă cu antrenorul, în concluzie: predomină nepotismul! În turnee, antrenorii nu au grijă de copii, care au ajuns să se înjure între ei sau de mame, copii de 10-11 ani și care nu sunt ținuți ca un grup unit de către antrenori. S-au înregistrat pe telefon la un turneu în Târgu Mureș și tot acolo și la Brașov toți copiii s-au îmbolnăvit. Dacă aveau grijă de ei, nu cred că se îmbolnăveau toți, de două ori!”, ne-a mai spus părintele unui copil de la Academia lui Hagi.

Tensiunile dintre antrenori și părinți au dus la măsuri tot mai drastice, cum s-a întâmplat în urmă cu o lună, la grupele 2005 și 2006.

„Am fost toți părinții la un antrenament. Modul lor de lucru presupune ca cei mai buni jucători, 4-5-6 dintre ei, să fie preferați de antrenori. Acum o lună, au împărțit terenul în două și s-au ocupat toți antrenorii, preparatorul fizic, doar de cei mai buni, ceilalți au fost lăsați de izbeliște, să se joace singuri cu mingea. Atunci ne-am certat cu antrenorii. Noi nu plătim la fel? De ce cei mai slabi trebuie complet excluși, fără a li se da cea mai mică atenție? Au decis să nu mai participăm la antrenamente, doar la o zi pe săptămână, pe care să o alegem noi și la un meci, în weekend”, a concluzionat N.T.A., pentru TOMIS NEWS.

 

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*