Strategia de Dezvoltare Teritorială a României aproape de adoptare. „Deschiderea la Marea Neagră ne poate repoziționa ca actor cheie în circuitele economice Est-Vest”

Strategia de Dezvoltare Teritorială a României (SDTR), un document-cadru care cuprinde viziunea de dezvoltare a teritoriului național pentru orizontul de timp 2035, este la un pas de adoptare în Parlament.

Povestea SDTR începe în luna iulie 2012, când Guvernul a aprobat planul de acţiuni și care viza, printre altele, stabilirea şi dezvoltarea mecanismelor instituţionale, precum şi a structurilor şi instrumentelor care să asigure implementarea programului. La şedinţele Consiliului de planificare strategică au participat reprezentanţi ai mai multor ministere, pentru elaborarea documentului care „poate asigura transparenţa procesului investiţional în raport cu nevoile şi potenţialul teritorial şi evaluarea impactului real la nivelul teritoriului al politicilor publice şi strategiilor de investiţii”. De asemenea, au mai fost consultate Asociația Comunelor, Asociația Orașelor, Asociația Municipiilor și Uniunea Națională a Consiliilor Județene. Se mai stabilea atunci ca elaborarea SDTR să fie făcută de (numit atunci) Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, sub coordonarea primului ministru.

Pe 21 noiembrie 2014, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice a organizat conferinţa de final a SDTR, obiectivul principal al evenimentului fiind acela de a prezenta rezultatele obţinute în cadrul proiectului.

De-a lungul timpului, au fost achiziţionate serviciile de consultanţă a zece experţi pentru a sprijini structurile operaţionale de lucru de la nivelul Ministerului Dezvoltării în procesul de elaborare a SDTR, s-a utilizat o bază de date teritoriale, cu peste 200 de tabele cuprinzând indicatori din diferite domenii la nivel de unități administrativ teritoriale; 25 de studii pe domenii tematice, precum dezvoltare economică, evoluție socială, cultură și patrimoniu, administrație ș.a.

SDTR este prevăzută în Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul și are la bază consolidarea poziției strategice a României în raport cu principalele axe de dezvoltare continentale și globale, prin valorificarea avantajelor naturale ale teritoriului național și prin proiectarea unei structuri funcționale a teritoriului capabilă să susțină o creștere economică durabilă.

Pe termen scurt (3 ani), strategia a identificat, ca acțiuni prioritare, printre altele, revizuirea Planului de Amenajare a Teritoriului Național (PATN) — secțiunea Rețeaua de localități, dezvoltarea a minimum 100 de comune poli rurali în afara ariilor de polarizare a centrelor urbane, adoptarea Strategiei locuirii, aprobarea metodologiei de regenerare urbană, realizarea de hărți de risc pentru toate tipurile de risc, pe întreg teritoriul României și elaborarea de planuri de prevenție, pregătire și intervenție.

Pe termen mediu (7 ani), ca acțiuni prioritare, sunt prevăzute: realizarea a cel puțin două noi sisteme de traversare peste Dunăre și a altor două peste Prut, realizarea a minimum 4 trasee de variante de ocolire, creșterea lungimii digurilor realizarea în minimum 10 orașe reședință de județ, a infrastructurii destinate folosirii bicicletelor, dar și a unei magistrale de biciclete pe cursul Dunării până la Marea Neagră, piste de bicicletă în zonele naturale și legături cu zonele de patrimoniu cultural și centrele urbane și rurale, constituirea a cel puțin 4 zone metropolitane competitive la nivel european, rețea metropolitană de transport public pentru principalele zone metropolitane, asigurarea accesului echitabil al locuitorilor la servicii de interes general și realizarea sistemului cadastral românesc.

Pe termen lung (mai mult de 10 ani), Guvernul are în vedere realizarea a 2 autostrăzi complete, care să traverseze țara nord-sud și est-vest, realizarea a 2 autostrăzi la exteriorul Carpaților, realizarea unui pod nou peste Tisa (la Sighetu Marmației), realizarea a cel puțin unei autostrăzi de legătură între Moldova și Transilvania, realizarea a cel puțin o trecere de cale ferată de viteză sporită peste Carpații Orientali, realizarea a minimum 5 platforme intermodale de transport, asigurarea navigabilității pe Dunăre pe tot parcursul anului, realizarea a minimum 5 sisteme de infrastructură de transport între orașele cu potențial de pol transfrontalier, modernizarea rețelei de transport feroviar, modernizarea rețelei de transport rutier, transformarea Bucureștiului într-un pol competitiv la nivel european, reabilitarea a 10 centre istorice și realizarea de lucrări de împădurire.

Potrivit proiectului de Lege pentru aprobarea SDTR, aflat în prezent în dezbaterile Parlamentului, accesibilitatea României către zona dezvoltată din centrul Europei „este destul de scăzută, din cauza distanței fizice ridicate, dar și a barierelor geografice (Munții Carpați) și a infrastructurii mai slab dezvoltate (numărul insuficient de autostrăzi sau a rețelelor feroviare de mare viteză)”.

„În pofida acestor dezavantaje reale, poziția geografică a teritoriului național și deschiderea la Marea Neagră constituie un potențial care necesită a fi valorificat și care poate contribui la repoziționarea țării noastre ca actor cheie în circuitele economice între est și vest. Pe plan național, există încă disparități profunde cauzate de bariere naturale, accesibilitate redusă către unele zone rurale sau montane, dar și acces scăzut la servicii publice de interes general. Aceste disparități condus spre un grad scăzut de coeziune și de participare a cetățenilor la viața publică, precum și la imposibilitatea valorificării potențialului întregului teritoriu național. (…) România manifestă încă o capacitate scăzută de retenție a populației, fapt relevat de cifrele relativ crescute legate de mobilitate. La aceasta se adaugă declinul demografic accentuat având implicații deosebite în ceea ce privește dezvoltarea țării noastre”, se arată în expunerea de motive a Executivului.

SDTR pare să ofere ceea ce românii așteaptă de aproape trei decenii: îmbunătățirea calității vieții, consolidarea relației urbane prin specializare teritorială, creșterea accesibilității și conectivității sau acces echitabil la servicii de interes general.

În ceea ce privește măsurile în cadrul instituțional, Ministerul Dezvoltării trebuie să elaboreze, o dată la trei ani, raportul periodic privind implementarea SDTR în fața Parlamentului. De asemenea, în vederea implementării SDTR, se implementează trei metodologii: identificarea și evaluarea peisajelor, identificarea așezărilor informale și aplicarea indexului de dezvoltare teritorială.

Proiectul de lege a fost înaintat Parlamentului în ultimele zile ale Cabinetului condus de Sorin Grindeanu (21 iunie 2017, premierul a fost demis pe 29 iunie) și a fost adoptat de Senat pe 6 decembrie 2017, din 11 decembrie fiind trimis pentru raport la comisiile permanente ale Camerei Deputaţilor.

Proiectul este disponibil în integralitatea lui AICI!

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*