Strategia de dezvoltare și promovare a turismului în municipiul Constanța, în dezbatere publică. „63% din turiști spun că doresc să se întoarcă în Constanța și în afara sezonului”

Palatul Administrativ Constanța a găzduit, marți, prima din cele două sesiuni de dezbateri publice privind strategia de dezvoltare și promovare a turismului în municipiul Constanța, proiect inițiat de Primăria Municipiului Constanța, cu scopul depistării oportunității de dezvoltare a turismului local.

Echipa care a efectuat cercetarea sociologică în acest sens propune încurajarea prelungirii sezonului turistic, prin mai buna utilizare a infrastructurilor turistice actuale și a personalului în afara sezonului de vârf, aspect care „ar putea permite întreprinderilor să își îmbunătățească utilizarea infrastructurilor și productivitatea prin recurgerea la o mână de lucru mai stabilă și mai motivată”.

La dezbaterea publică de marți au participat factorii interesați, precum primarul municipiului Constanța, Decebal Făgădău; mai mulți primari din județ și consilieri locali municipali sau județeni, precum și directori ai unor diverse instituții (directorul general al Camerei de Comerţ, Industrie, Navigaţie şi Agricultură Constanţa, Dănuț Jugănaru; directorul Autorității Naționale pentru Turism, Anca Nedea; directorul general al RATC, Bogdan Niță; Horia Constantinescu, directorul Comisariatului Județean pentru Protecția Consumatorilor sau directorul Complexului Muzeal de Științe ale Naturii, Adrian Bîlbă ș.a.), dar și șefi ai instituțiilor de forță.

CITEȘTE ȘI:

Liberalii insistă pentru teatrul de copii. Iordache: „În martie, probabil, propunem o sumă pentru acest proiect” Țuțuianu: „Ceea ce doresc dumnealor ar da peste cap toată activitatea de la Delfinariu”

Prezentarea rezultatului cercetării sociologice, aplicată pe 1.500 de turiști, a fost făcută de expertul în planificare și management urban, Mihaela Pușnava, care a precizat, printre altele, că „trebuie să vorbim de nevoia de a construi produsul turistic orașul Constanța, nu doar un oraș cunoscut pentru faptul că este la Marea Neagră, ci că este vibrant, creativ, cu multe oportunități”.

„Turiștii au menționat că aglomerația și zgomotul reprezintă o prioritate de rezolvat. În ultimii patru ani turismul a crescut cu circa 20% pe an, de la INS aflăm că avem jumătate de milion de turiști care ajung anual în structuri de cazare din Constanța. Ca tendințe, începe să crească orașul, avem 57% creștere a sosirilor în oraș în ultimii patru ani. Există potențialul de a se dezvolta. De la Registrul Comerțului din Constanța am aflat că companiile din Constanța, anual, derulează cifre de afaceri cumulate de circa 10 miliarde de euro, din care două miliarde sunt generați în turism și domeniile conexe, practic vorbim de un procent de 18-20%, dacă discutăm de profitul net: 25%! (…) 13.000 de constănțeni lucrează în turism și în domeniile conexe! Am încercat să aflăm unde suntem în momentul de față și unde trebuie să lucrăm ca să ajungem unde dorim. Provocările sesizate țin de integrarea tehnologiei, un subiect actual, dinamic, poate chiar problematic… Este absolut evident faptul că nu putem ignora tehnologia și că trebuie să învățăm să o folosim. Altă provocare o reprezintă dotarea orașului cu echipamente de infrastructură mare. Vorbim despre echipamentele care sunt necesare pentru constănțeni. Diversificarea de produse, de oferte turistice, conștientizarea faptului că Constanța este poarta de intrare într-un areal turistic cu resurse diversificate, multiculturalism… Bineînțeles că trebuie să vorbim de nevoia de a construi produsul turistic orașul Constanța, nu doar un oraș cunoscut pentru faptul că este la Marea Neagră, ci că este vibrant, creativ, cu multe oportunități. (…) Am identificat o serie de experiențe care sunt necesare a fi create, îmbunătățite, la nivelul strategiei: turismul cultural, Dobrogea, turismul transfrontalier, suntem un univers special, atipic, trebuie să învățăm cum să marketăm acest lucru. Experiențele digitale: cum folosim tehnologia în a descoperi un nou oraș. (…) Momentul în care un client decide să facă o achiziție, ține cont de cât de facil este să ajungă acolo, care sunt costurile și care sunt promisiunile de experiență ale destinației. Constanța poate deveni o destinație de city break, am descoperit că 63% din cei care au fost chestionați în ancheta sociologică spun că doresc să se întoarcă în Constanța și în afara sezonului. Este o modalitate de a descoperi orașul și într-un context nou, altul decât turismul tradițional!”, a spus Mihaela Pușnava.

Echipa care a conceput draftul strategiei de dezvoltare și promovare a turismului în municipiul Constanța, pe lângă Mihaela Pușnava, este compusă din expertul în turism, Jamil Benabdallah; expertul în politici de dezvoltare socio-culturale, Andreea Ciortea; experții în urbanism și amenajarea teritoriului, Sabina Leopa și Teodor Manea; expertul în turism și economia turismului, Ilie Rotariu sau expertul în programare culturală și marketing, Vlad Tăușance.

CITEȘTE ȘI:

Raportul „Orașe magnet”, realizat de Banca Mondială, prezentat la Constanța. Făgădău: „Au stârnit o premieră și au ales să lucreze cu un oraș. Un fundament de colaborare se face greu în România de azi”

Draftul strategiei arată, printre altele, că 80% din capacitatea de cazare a destinației se află situată în stațiunea Mamaia, cu doar 20% din unitățile turistice fiind situate în oraș. 85% sunt hoteluri, 2% aparthoteluri,3% vile, 3% apartamente de închiriat, 2% hosteluri. 14% din total reprezintă hoteluri în municipiul Constanța și 71% hoteluri în Mamaia. În ceea ce privește categoria de clasificare, se remarcă faptul că 60% din hoteluri sunt de 2-3 stele (40% 3 stele) și doar 23% sunt hoteluri de 4-5 stele. Aceste date indică „o învechire a bazei de cazare, prin reciclare și o slabă diversitate de opțiuni”.

De asemenea, se constată scăderea puțin semnificativă a capacității, explicabilă datorită sezonalității (unele structurile de cazare își restrâng activitatea, sunt închise mai multe luni pe an) și în perioada sărbătorilor de iarna, cca. 15% din capacități sunt deschise iarna.

„Luând în considerare sezonalitatea turistică, companiile low-cost nu sunt atrase de operarea pe CND (Aeroportul Internațional Mihail Kogălniceanu), o soluție fiind chartele, unde riscul este preluat de touroperator. Totuși, în absența touroperatorilor globali, puternici prezenți în piață, va fi dificilă organizarea semnificativă de curse internaționale. Zonele de origine clasice (Germania, Scandinavia, Olanda) sunt pierdute chiar și de turismul de sănătate (tip geriatrie etc.) și fără touroperatori puternici din aceste zone, nu există soluție. Există o cerere locală puțin relevantă (a comunității), datorită canibalizării cu Aeroportul Internațional Henri Coandă. Zborurile domestice sunt în dezvoltare, dar transferul către stațiune/oraș este dificil”, se mai arată în draft.

În ceea ce privește accesibilitatea maritimă, se constată faptul că aceasta este redusă, întrucât „navele programate cu escală în Portul Constanța, înregistrând 10% din valoare de acum 4 ani, sunt majoritar nave cu capacități mici, destinate turismului pentru seniori, evocând cauze precum o atractivitate turistică în scădere pentru perioada operării, costuri excesive de acostare și/sau marketing defectuos pe segmentul de clienți de croazieră”.

Transportul în comun, asigurat de Regia Autonomă de Transport în Comun Constanța (RATC), suportă o încărcare de aproximativ 80% din totalul deplasărilor cu mijloace de transport în comun din municipiu și se constată faptul că „RATC este format în exclusivitate din autobuze pe carburant, cu vechime ridicată, ceea ce reprezintă un aspect ce contribuie poluarea atmosferică și la scăderea calității microclimatului local”, dar se are în vedere procesul de reorganizare al Regiei, prin contractul de împrumut între Municipiul Constanța și BERD. De asemenea, se apreciază faptul că infrastructura staţiilor de autobuz nu este concepută pentru a facilita îmbarcarea şi coborârea persoanelor în vârstă, a celor cu dezabilități şi a părinţilor cu copii şi cărucioare.

CITEȘTE ȘI:

Făgădău a semnat Acordul de asistență tehnică cu Banca Mondială și Preacordul de finanțare cu BERD

Infrastructura rutieră de acces către principalele destinații turistice se află preponderent în stare bună, însă, în prezent, nu există un sistem informatic integrat pentru gestionarea traficului la nivel local. În același registru, cu toate că au fost realizate investiții recente în crearea unor noi structuri sau facilități de parcare, datorită fluxului mare de turiști în sezonul estival, Municipiul Constanța și Stațiunea Mamaia se confruntă cu „o problemă a insuficienței acestor facilități, cu impact negativ asupra confortului urban, fluidității traficului pe arterele de circulație și asupra siguranței în trafic, inclusiv a pietonilor și bicicliștilor”.

„Pista de biciclete de-a lungul falezei Mamaia ar putea reprezenta o atracție pentru petrecerea timpului liber în sezonul estival, dar și o facilitate de conectare mai bună a stațiunii atât cu centrul Constanței, cât și cu stațiunea Năvodari, contribuind la mobilitatea turistică în zonă. Pista este aproape impracticabilă în sezonul de vârf. (…) În prezent, nu există facilități publice funcționale de închiriere a bicicletelor. Prin proiectul „Black Sea Bike” derulat prin programul de cooperare transfrontalieră România-Bulgaria, a fost propusă instalarea în municipiul Constanța și în Stațiunea Mamaia a 24 de stații de biciclete, cu 720 de locuri în rastele, și 390 de biciclete destinate închirierii. Stațiile sunt finalizate, însă situația proiectului (din punct de vedere al amplasării bicicletelor și funcționalizării) este incertă la această dată”, se mai arată în draft.

Zona Peninsulară prezintă concentrația cea mai mare de patrimoniu cultural, religios, arheologic și dotări de interes turistic și se remarcă faptul că „componenta arheologică este insuficient promovată și pusă în evidență, infrastructura turistică existentă fiind de calitate scăzută, iar obiectivele, slab promovate din punct de vedere vizual”.

CITEȘTE ȘI:

Muzeul de Istorie, edificiul roman cu mozaic, mormântul pictat și cetatea Carsium, pe lista Consiliului Județean de restaurare în 2018

O altă problemă a Constanței, spațiile verzi și locațiile de recreere, este luată în vizor, prin prisma faptului că nu există un Registru al Spațiilor Verzi și se punctează faptul că „suprafața totală a spațiului verde a fost în scădere, de la începutul anilor 2000 și până în anul 2009”, aici fiind invocate normele Uniunii Europene, care obligă autoritățile locale să asigure o suprafață de spațiu verde public de minim 26 mp/locuitor până la 31.12. 2013. În prezent, suprafața de spațiu verde pe cap de locuitor în municipiul Constanța este de aproximativ 14,8 mp / locuitor, puțin peste jumătate din norma Europeană.

CITEȘTE ȘI:

Liberalii au respins din nou proiectul de trecere a 2,5 ha din Parcul Tăbăcărie în administrarea Consiliului Județean. Palaz: „E vorba de mine, dacă îl promova Țuțuianu votați cu două mâini”

Miercuri va avea loc a doua și ultima rundă de dezbateri publice privind acest proiect pentru care Primăria Constanța a alocat 22.000 EUR și care va fi ulterior supus adoptării în plenul Consiliului Municipal Constanța, iar draftul complet poate fi accesat AICI!

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*