Statutul cadrelor de informaţii, în DEZBATERE PUBLICĂ! Spionii pot fi desemnați „organe de cercetare penală”

Propunerea legislativă privind Statutul cadrelor de informaţii este înregistrată, de luni, la Camera Deputaților. Inițiată de deputatul Cezar Preda și senatorul Cristian Chirteș, propunerea se concentrează pe „necesitatea de a se crea un statut al personalului serviciilor de informații profesionalizat, exclusiv în serviciul statului și a națiunii, loial și devotat intereselor naționale și valorilor supreme consacrate constituțional”.

CITEȘTE ȘI:

Ghidul de conduită al SRI, contestat. Maior (r) Daniel Florea: „Mai există încă un ghid intern, fără putere de lege, folosit când vor șefii să scape de cineva!”

Proiectul inițiat de Preda și Chirteș sistematizează și „unifică reguli și principii”, care vizează calitatea de cadru de informații.

„Necesitatea atribuirii unui statut special derivă din specificul atribuțiilor de serviciu care implică îndatoriri și riscuri deosebite, interziceri și restrângeri ale exercițiului unor drepturi și libertăți fundamentale”, se arată în expunerea de motive a celor doi parlamentari, care invocă și anumite obligații ale cadrelor de informații, după cum urmează: „să respecte actele normative cu caracter general și intern, drepturile și libertățile fundamentale ale omului, atribuțiile ce revin funcției; să utilizeze datele sau informațiile de care au luat cunoștință numai pentru îndeplinirea atribuțiilor profesionale; să nu folosească calitatea profesională pentru obținerea de avantaje, pentru sine sau pentru altul; să nu îndeplinească alte funcții decât cele în care sunt încadrate” ș.a.m.d. De asemenea, propunerea legislativă stabilește și interdicții, precum: „să servească unor scopuri politice și să promoveze sau să lezeze interesele vreunui partid politic, persoane fizice sau juridice, cu excepția acelor acțiuni ale acestora care contravin siguranței naționale”.

„Existența unui statut profesional pentru cadrele de informații vine ca o recunoaștere a implicării acestora în activitatea de asigurare a securității naționale, fiind dovedit că succesul serviciilor de intelligence, în majoritatea cazurilor, a fost determinat de capacitatea de anticipare de către personalul astfel calificat la schimbările ce se vor produce în mediul de securitate”, se mai arată în expunerea de motive.

Prin această inițiativă, se reglementează Statutul cadrelor de informații din Serviciul Român de Informații, Serviciul de Informații Externe, Serviciul de Protecție și Pază, Serviciul de Telecomunicații Speciale, Direcția Generală de Protecție Internă din cadrul Ministerului Afacerilor Interne și Direcția Generală de Informații a Armatei din cadrul Ministerului Apărării Naționale.

CITEȘTE ȘI:

„Acoperiții” din MAI, undă verde în Camera Deputaților. Șeful DGPI va fi numit de ministrul de Interne

Propunerea legislativă acoperă o arie largă în privința instituțiilor preocupate de siguranța națională, cum ar fi ciudatul art. 7 (1): „Anunțul public despre funcțiile vacante de cadre de informații nu este obligatoriu”!

De asemenea, art. 9 stipulează faptul că „verificarea de securitate se face cu acordul candidatului și se extinde asupra soției/soțului, rudelor până la al doilea grad inclusiv, precum și asupra persoanelor care domiciliază împreună cu candidatul”.

Capitolul III, cu referire la Drepturi și obligații, stipulează la art. 15 (1) a) stimulentul de fidelitate, neimpozabil, de 10%, 15% sau 20% din solda funcției de bază, pentru cadrele de informații cărora li s-a conferit Semnul onorific „În serviciul patriei” pentru 15, 20 sau 25 de ani de activitate în domeniul apărării, ordinii publice și securității naționale.

Art. 18 stabilește o altă reglementare cel puțin ciudată, cadrele de informații având dreptul „să solicite oricărei persoane sprijin pentru apărarea securității naționale, dacă persoana respectivă nu săvârșește, astfel, o faptă prevăzută de legea penală”. Același articol, pct. d), stabilește dreptul cadrelor de informații să opereze arestări! „(…) pot reține pe făptuitor, predându-l de îndată organelor judiciare competente împreună cu actul de constatare și corpurile delicte”. De asemenea, la alin. 2, se precizează faptul că aceleași cadre de informații „pot fi desemnate organe de cercetare penală speciale în condițiile Codului de procedură penală și ale legii de organizare și funcționare a instituției din care fac parte”.

O altă prevedere ciudată se regăsește la Art. 24 (2): „Scrierile cu caracter memorialistic privind activitatea desfășurată pot deveni publice, cu acordul conducătorilor instituțiilor respective”.

Capitolul IV (notat greșit III în propunerea legislativă), include așa-zisele Consilii de onoare, așa cum arată Art. 33 (1): „În scopul apărării onoarei cadrelor de informații și pentru evitarea abuzurilor, se constituie Consilii de onoare, care reprezintă organe deliberative independente”.

Propunerea legislativă privind Statutul cadrelor de informaţii se află în dezbatere publică până pe 4 octombrie și doritorii își pot exprima opiniile AICI!

CITEȘTE ȘI:

Fost șef al Centrului Național CYBERINT (SRI), despre atacurile cibernetice: „Nu avem cum să ne protejăm”!

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*