S-au deschis lucrările Conferinţei Internaţionale „Căutare şi salvare de vieţi omeneşti pe mare, în regiunea Mării Negre”

Lucrările celei de-a 13-a ediții a Conferinţei Internaţionale „Căutare şi salvare de vieţi omeneşti pe mare – SAR, în regiunea Mării Negre” s-au deschis, miercuri, la un hotel din Constanța.

România, prin Autoritatea Navală Română, organizează cu acest prilej ediția, având în vedere obligaţiile ce decurg ca urmare a aderării la Convenţia Internaţională privind Căutarea şi Salvarea Vieţii Omeneşti pe Mare (SAR 1979) şi la Convenţia internaţională „SOLAS 1974” privind Ocrotirea Vieţii Omeneşti pe Mare (SOLAS 1974), precum şi în urma semnării la Ankara, în 1988, a ”Acordului de cooperare privind serviciile de căutare şi salvare pe mare, între statele riverane Mării Negre”.

Directorul ANR, bâlbâieli pe bandă: nu știe cu ce nave se poate interveni în caz de pericol pe mare!

Vizibil emoționat și bâlbâit din cale afară, Directorul General al Autorității Navale Române, Răzvan Gabriel Trandafir, a încercat să explice modul în care funcționează cooperarea dintre instituțiile statului și operatorii privați, în caz de intervenție pe mare. În ciuda unei mulțumiri pentru participarea pro bono a operatorilor privați, printre care falimentarul Grup Servicii Petroliere, Trandafir a precizat că Agenția Română de Salvare a Vieții Omenești pe Mare deține nave care sunt capabile să intervină și la situații de grad 6 sau chiar 7, ceea ce nu este adevărat.

„Constanța este cel mai mare port românesc și unul dintre cele mai mari la Marea Neagră. Fiecare țară va avea un raport de activitate și se va dezbate situația fiecărei țări. Activitatea de salvare la Marea Neagră este împărțită geografic, România nu a avut operațiuni majore, cel puțin nu în ultimii zece ani, toate operațiunile de căutare și salvare se coordonează de către ANR, prin centrul de coordonare din cadrul Autorității, iar intervenția operațională se face de către ARSVOM. Pe partea maritimă există navele ARSVOM, plus cooperarea cu operatorii privați, care sunt pro bono, în caz de necesitate putem apela la operatorii privați, Regional Air Service și GSP. Cred că avem cei mai buni profesioniști în ceea ce privește activitatea de coordonare în cadrul ANR, iar pe partea operativă ARSVOM are oameni foarte bine pregătiți, care fac asta de mult timp. Într-adevăr, sunt puține nave și flota ARSVOM este un pic veche, dar cred că aceste lucruri se vor îmbunătăți. Avem nave care se duc la gradul 6-7, ale ARSVOM, sunt remorcherele declarate… și funcționează… cel puțin la nivel declarativ… (…) Elicopterele la care putem apela fac parte din cadrul operatorilor privați și ISU, din partea statului. În momentul de față, prin Hotărâre de Guvern situațiile de risc s-au centralizat la ISU, iar ei sunt primii care intervin, iar dacă situațiile îi depășesc se apelează și la operatori privați. Exerciții au fost și sunt anual, fiecare din părțile componente din acest sistem face exerciții de operațiuni, ANR a avut anul acesta un exercițiu. (…) În momentul de față, controlul statului are mai multe niveluri de operare. Navele mai vechi, de o anumită vârstă înaintată sau care nu au inspecțiile la zi au prioritate zero. De aceea, toate navele substandard vor fi primele inspectate”, a spus directorul ANR, susținut în funcție de PNL, Răzvan Gabriel Trandafir.

În realitate, nu avem nave capabile!

Dumitru Bucureșteanu, Șef Serviciu la Serviciul MRCC a lămurit subiectul capabilității României de a interveni în situații de pericol pe mare. Potrivit acestuia, singura navă disponibilă, deci nu „mai multe” și nici măcar „la nivel declarativ” pentru gradul 7 ar fi remorcherul Hercules al ARSVOM, care este în reparații!

„Sunt în sistemul național trei ministere implicate: Transporturilor, de Interne și Apărării Naționale. Fiecare din aceste ministere au capabilități de intervenție. Primul, pe care îl reprezint și eu, are o agenție special dedicată pentru intervenții pentru salvări de vieți omenești și pentru poluare, care se cheamă ARSVOM. Ei au capabilități: nave specializate. Sunt trei nave de viteză, pentru salvări de vieți omenești; remorcherul Hercules va fi capabil, pentru că acum este în reparații, să iasă pe vremea rea, pe furtună, celelalte doar între valuri între 3-4 metri maxim. Dacă marea este mai agitată, atunci am putea să intervenim cu sectorul privat, cu GSP, cu care avem protocoale încheiate și MAI. La fiecare început de lună primim o situație de la ARSVOM cu toate navele care sunt disponibile, care sunt în stare tehnică bună. Noi avem evidența celor care sunt apte să intervină și pe care putem să ne bazăm. Avem nevoie de unități navale, de nave capabile să iasă pe mare când aceasta este agitată. De ieri avem un vânt foarte puternic, pe timp de iarnă am avut și de peste 100 km/h. În general, în condiții de vreme rea se întâmplă probleme pe mare, navele au nevoie de ajutor și trebuie să ai cu ce să intervii. Există programul prin care se repară remorcherul Hercules al ARSVOM, am înțeles că și MAI prin ISU, cu fonduri europene, vor avea capabilități în viitor, chiar și Garda de Coastă”, a spus Dumitru Bucureșteanu.

bucuresteanu

Totodată, potrivit reprezentantului MRCC, anul acesta alertele pentru intervenție au fost mai puține față de aceeași perioadă a anului trecut.

„Alertele au fost mai puține anul acesta și, în general, în perioada sezonului estival, care începe la 1 mai și se termină la 30 septembrie, sunt cele mai multe situații de pericol pe mare, pentru că vin turiști, sunt zile în care vremea se strică, turiștii se avântă în mare, 112 ne alertează, iar noi, împreună cu salvamarii, cu ISU, Garda de Coastă, ARSVOM, intervenim… (…) Fiecare țară va prezenta sistemul național de salvări de vieți omenești pe mare, capabilitățile pe care le are fiecare stat, adică nave, elicoptere, avioane, personal instruit pentru intervenții; câte alerte de pericol au fost primite la aceste centre de coordonare. (…) De asemenea, se face o prezentare a legislației naționale a fiecărui stat participant, care sunt în conformitate cu convențiile internaționale, IMO și acordul regional de la Ankara, pentru statele riverane Mării Negre. Se va face o prezentare scurtă privind implicarea centrelor de coordonare și a administrațiilor maritime în problematica de search and rescue, pentru activitatea nouă care este în desfășurare pe off-shore activity, adică pe exploatarea de petrol și gaze, fiindcă în viitor vom avea din ce în ce mai multe platforme de exploatare, pentru care trebuie să fim pregătiți să intervenim dacă sunt incidente”, a mai spus Bucureșteanu.

La lucrările conferinţei de la Constanța participă reprezentanţi ai autorităţilor şi administraţiilor maritime din zona Mării Negre, responsabili cu activitatea de căutare şi salvare de vieţi omeneşti pe mare, respectiv Bulgaria, Georgia, Turcia, Ucraina şi Federaţia Rusă, alături de reprezentanţi ai instituţiilor şi companiilor implicate în activitatea SAR din România: Ministerul Transporturilor, Prefectura Constanţa, ARSVOM, RADIONAV, CERONAV, CN APMC SA, Ministerul Apărării Naţionale (Centrul Naţional Militar de Comandă – Nucleu şi Academia Navală „Mircea cel Batrân”)  Ministerul Administraţiei şi Internelor – Centrul Naţional de Monitorizare a Situaţiei Operative, Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră, Garda de Coastă Constanţa, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Dobrogea” al Judeţului Constanţa), Universitatea Maritimă Constanţa, Regional Air Services, GSP, DAMEN Galaţi.

Potrivit organizatorilor, agenda conferinței cuprinde ca teme principale de discuţie: Sistemul naţional SAR – facilităţi şi capabilităţi, alerte false şi reale; rapoarte de ţară privind activitatea de căutare şi salvare de vieţi omeneşti pe mare; operaţiunile SAR offshore la Marea Neagră; planurile de cooperare SAR cu navele de pasageri; funcţionalităţile portalului web Black Sea MRCC; programul anual al instruirilor privind activitatea SAR; serviciile de asistenţă maritimă – Maritime Assistance Services; implicarea sectorului privat în activităţile de cautare şi salvare pe mare sau atribuţiile Poliţiei de Frontieră în ceea ce priveşte activitatea SAR.

Conferinţa are ca scop reunirea tuturor factorilor zonali implicaţi în desfăşurarea şi coordonarea activităţilor de căutare şi salvare marină, pentru a creşte eficienţa acţiunilor de căutare şi salvare, precum şi pentru a îmbunătăţi coordonarea regională a serviciilor de căutare şi salvare (SAR) în regiunea Mării Negre.

Conferinţele BS SAR se organizează anual, în baza prevederilor art. 9 al Acordului de la Ankara din 27.11.1998, de cooperare privind serviciile de căutare şi salvare pe mare între statele riverane Mării Negre, care stipulează că „reprezentanții autorităților competente ale părților se întrunesc ori de câte ori este necesar şi cel puţin o dată pe an, în scopul dezvoltării cooperării, al schimbului de experiență si de informaţii”.

Aceste conferinţe sunt  găzduite pe rând de ţările riverane Mării Negre.

România a iniţiat în anul 2004 ciclul Conferinţelor BS SAR, prin organizarea primei sesiuni, în cooperare cu Organizaţia Maritimă Internaţională, în baza prevederilor legislaţiei internaţionale menţionate mai sus amintite, cât şi a celei naţionale în domeniu.

Serviciul MRCC este responsabil de îndeplinirea atribuţiilor ANR cu privire la coordonarea activităţilor de căutare şi salvare de vieţi omeneşti pe mare, precum şi de îndeplinirea atribuţiilor cu privire la protecţia apelor navigabile împotriva poluării de către nave, în zona de responsabilitate a Centrului Maritim de Coordonare.
Zona de responsabilitate a Centrului Maritim de Coordonare este reprezentată de apele maritime interioare (inclusiv a porturilor), Canalul Dunăre – Marea Neagră, căile navigabile ale Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării”, marea teritorială, zona contiguă şi zona economică exclusivă.

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*