Rușii și ucrainenii s-au CERTAT la Adunarea Parlamentară de Cooperare Economică a Mării Negre! Vișan: „Consolidăm gestionarea fluxurilor de imigranți, împreună cu Turcia”

Prima zi a conferinței celei de-a 49-a Adunări Generale a Adunării Parlamentare de Cooperare (APCEMN) Economică a Mării Negre s-a încheiat cu tensiuni mari între statele care, reunite să pună la cale cooperarea, și-a găsit prilejul să își etaleze orgoliul politic și să se ia la harță.

Alături de statele riverine Mării Negre, la Adunarea Generală APCE au mai participat Albania, Armenia, Azerbaidjan, Grecia, Serbia și Republica Moldova. Evident, delegația României a fost și ea prezentă, într-o notă de strictă interoperabilitate și cooperare. Din delegația țării noastre au fac parte fostul președinte al delegației Parlamentului României la APCEMN, Roberta Anastase; Daniel Barna (USR), Lucian Bode (PNL), Cătălin Zamfira (PSD), și constănțenii George Vișan (PSD) și Istvan Ianoș Antal (UDMR). Alături de aceștia, au mai participat titularul disciplinelor Termodinamică Tehnică, Echipamente și Instalații Termice și Utilizarea Energiei Termice și responsabil al programului de Energetică Industrială din cadrul Facultății de Inginerie Mecanică, Industrială și Maritimă, prof. Eden Mamut și prof. Liviu Nistor. De asemenea, a mai fost prezent și proaspătul ambasador al României în Turcia, Excelența Sa Gabriel Șopandă.

CITEȘTE ȘI:

George Vișan, după lucrările APCEMN: „România are capacitatea să devină un furnizor energetic pentru Republica Moldova”

„Delegația noastră a dezvoltat subiecte arzătoare pentru regiunea noastră, precum integrarea în Europa, dezvoltarea regiunii, stabilitatea și securitatea zonei. Ca o concluzie majoră a intervenției delegației țării noastre, am punctat gestionarea fluxurilor de imigranți, domeniu în care vom coopera cu Turcia. (…) De asemenea, toate statele participante au căzut de acord asupra reducerii cu 20% a consumului de energie până în 2020, ca obiectiv prioritar”, a spus deputatul George Vișan, pentru TOMIS NEWS.

Miercuri a adus și o consolidare a României în cadrul APCEMN, Roberta Anastase fiind aleasă vicepreședinte al organizației, pentru un mandat de doi ani.

Bătaie pe final de zi: rușii și ucrainenii, azerii și armenii! „Putin este noul Hitler al Europei!”

Ultima rezoluție de pe ordinea de zi care a  fost dezbătută a încins spiritele între delegațiile ucraineană și rusă. S-au șicanat pe întregul parcurs al zilei, însă, pe final, ucrainenii au luat foc. Reprezentantul delegației Ucrainei a luat cuvântul și a prezentat o poveste despre bunica sa, născută în Ucraina în 1938, ulterior deportată în perioada războiului. Scenariul similar cu teroare introdusă de URSS în România a continuat cu schimbarea caracterului etnic al regiunii, zona fiind repopulată cu cetățeni ruși.

„Putin este un nou invadator! Un nou Hitler pentru Europa!”, s-a tunat la microfon.

Delegația Federației Ruse nu a făcut multe comentarii, invocând doar faptul că „peste 3.000 de tătari au cerut acte rusești de foarte mult timp” și că „referendumul de unire și populația au decis în mod democratic”.

Un alt „meci” s-a disputat între armeni și azeri, aceștia având de „împărțit” subiectul provinciei Nagorno-Karabah. Delegația azeră a prezentat fotografii cu un copil împușcat mortal în propria casă, în timpul celor mai recente atacuri ale Armeniei, scena fiind impresionantă și emoționantă pentru parlamentarii statelor prezenți la APCEMN.

Un alt moment tensionat l-a reprezentat discuția pe rezoluția privitoare la aniversarea de 25 de ani (anul viitor) de când există organizația. Armenia, la îndemnul Federației Ruse, a dorit să modifice rezoluția, prin scoaterea din text a frazei „se respectă suveranitatea și integritatea statelor”. Evident, amendamentul a picat la vot, acesta fiind susținut doar de inițiatorii armeni, Rusia și, inițial, Serbia, care, ulterior, și-a schimbat votul.

Lucrările APCEMN se vor încheia joi seară.

APCEMN a fost creată ca rezultat al unor schimbări politice majore ce au avut loc la sfârșitul anilor 1980, când țările din regiunea Mării Negre au reapărut pe scena mondială. Declarația Summitului privind Cooperarea Economică a Mării Negre” și „Declarația Bosforului”, semnate la Istanbul în data de 25 iunie 1992, au definit principiile fundamentale și obiectivele Cooperării Economice a Mării Negre instituind oficial un nou proces regional de cooperare cu participarea a unsprezece țări: Albania, Armenia, Azerbaidjan, Bulgaria, Georgia, Grecia, Moldova, România, Federația Rusă, Turcia și Ucraina.

Opt luni mai târziu, pe data de 26 februarie 1993, la Istanbul, reprezentanții parlamentelor a țărilor mai sus menționate, cu excepția Bulgariei și a Greciei, au adoptat „Declarația privind instituirea Adunării Parlamentare a Cooperării Economice a Mării Negre”. În iunie 1995, Grecia s-a alăturat Adunării ca un al zecelea membru cu drepturi depline. Bulgaria a devenit al unsprezecelea membru cu drepturi depline în iunie 1997.

Adunarea Parlamentară este compusă din 70 de parlamentari reprezentând toate cele unsprezece țări membre ale Cooperarii Economice a Mării Negre. Adunarea Populară din Egipt, Parlamentul Francez, Bundestagul german, Knesset-ul Statului Israel și Consiliul Național al Republicii Slovace au un statut de observatori.

Scopurile APCEMN sunt acelea de a asigura înțelegerea și adoptarea de către popoare a idealurilor și scopurilor cooperării economice a Mării Negre, de a introduce legislația necesară pentru implementarea deciziilor luate de șefii de stat, de Guvern sau de către miniștrii Afacerilor Externe sau de a promova cooperarea cu alte organizații internaționale sau regionale.

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*