România și-a majorat capitalul la Banca Internațională de Investiții, organizație cu sediul la Moscova. În beneficiul lui Vladimir Putin? Opoziția a luat foc!

Proiectul de Lege privind participarea României la majorarea de capital a Băncii Internaţionale de Investiţii a fost adoptat, miercuri, de Camera Deputaților.

În toamna anului trecut, Guvernul României propunea transferul a 4 milioane de euro pentru majorarea contribuției țării noastre la capitalul Băncii Internaționale de Investiții (BII), instituție de credit cu sediul la Moscova, deținută de mai multe state, între care Rusia este cel mai mare acționar.

Plata capitalului de 4 milioane de euro va fi efectuată de către Ministerul de Finanțe de la bugetul de stat, potrivit unui proiect de lege avizat de Executiv. Contravaloarea în lei a sumei de 4 milioane euro se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Finanţelor Publice, iar plata către Banca Internaţională de Investiţii se va efectua într-o singură tranşă, până la data de 31 decembrie 2018, potrivit propunerii.

România se pune preș în fața lui Vladimir Putin

Valoarea capitalului social subscris al BII este, în prezent, de 1,3 miliarde euro, din care valoarea capitalului social vărsat al Băncii este de 313,05 milioane euro, iar BII are credite brute de circa 56 de milioane de euro acordate clienților din România.
Cota României în capitalul social vărsat al Băncii este de 18,45 milioane euro, reprezentând 5,90% din valoarea totală a acestuia. În contextul majorării capitalului vărsat al BII cu suma de 100 milioane euro, contribuţia totală care ar reveni României este de 7,65 milioane euro.

În România, finanțările acordate de instituția de credit sunt în special în zona intreprinderilor mici și mijlocii, cu precădere către agricultură și energie. De asemenea, BII este și una dintre principalii creditori ai com­paniei în insolvenţă Romcab Târgu-Mu­reş.

În altă ordine de idei, potrivit expunerii de motive a Ministerului Finanțelor Publice, la Secțiunea a 3-a, alin. 2.2, se specifică: „Prin majorarea cotei de participare a României la Banca Internaţională de Investiţii poate creşte exponenţial şi valoarea finanţării acordate de către Bancă în ţara noastră, principalii beneficiari fiind intreprinderile mici şi mijlocii”. Este greu de înțeles de ce România ar bugeta o companie din Rusia, care la rândul ei să finanțeze IMM-urile românești, deși Guvernul ar putea să le finanțeze direct…

La 01.07.2015, la sediul central al BII din Moscova, Attila Gyorgy –secretar de stat în Ministerul Finanţelor Publice, Şeful Delegaţiei României în Consiliul BII, a semnat „Protocolul privind introducerea unor modificări în Acordul privind înfiinţarea Băncii Internaţionale de Investiţii şi statutul acesteia”, România devenind astfel a opta ţară membră BII care semna noile documente constitutive. Semnarea a avut loc în perioada în care se condamna ferm intervenţia rusă în Ucraina şi cerea sancţiuni economice grave împotriva Moscovei.. Actul de aderare a fost ratificat de trei miniștri tehnocrați: Raluca Prună (Justiție), Anca Dragu (Finanțe) și Lazăr Comănescu (Externe), în 2016.

BII, cu sediul la Moscova, este o instituţie financiară internaţională înfiinţată la 10 iulie 1970, care are ca membri guvernele Bulgariei, Vietnamului, Cubei, Mongoliei, Federaţiei Ruse, României, Cehiei, Slovaciei şi Ungariei (revenită în bancă în 2014, după retragerea din anul 2000).

România a aderat la Acordul privind înfiinţarea BII la data de 12 ianuarie 1971, şi este reprezentată în Consiliul de administraţie al BII de către Ministerul Finanţelor Publice, la nivel de secretar de stat. Este și motivul invocat în proiectul adoptat, miercuri, de Camera Deputaților, Executivul susținând că, astfel, va crește reprezentarea României în structurile de conducere ale BII, deoarece, în urma adoptării de către Consiliu a unui nou regulament de muncă al Băncii, în document există o corelare strictă între participarea la capitalul vărsat şi gradul de reprezentare a ţării membre în structurile de conducere ale Băncii. În prezent, România deţine în sistem de rotaţie până în anul 2019 poziţia de vicepreşedinte BII şi în baza unui proces de selecţie internaţională are un reprezentat român în funcţia de consilier la Direcţia de audit intern. Contribuţia României la majorarea capitalului BII reprezintă „un argument important pentru ca ţara noastră să solicite ocuparea altor funcţii de conducere, în raport cu contribuţia sa la capitalizarea băncii”.

Proiectul de lege al Guvernului, inițiat de fostul premier Mihai Tudose pe 15 noiembrie 2017, a fost adoptat de Senat pe 14 februarie a.c. și, miercuri, a aprobat aprobarea și în Camera Deputaților, forul decizional în acest caz, cu 168 de voturi pentru, 88 de voturi împotrivă și 3 abțineri. Evident, votul final arată poziționarea opoziției: împotrivă!

„Mi se pare total inoportun și vine să deschidă o serie de direcții în politica monetară și financiară, care nu au legătură cu ceea ce își propune România. Prezența noastră în această bancă este inutilă, ține de o organizație depășită, aveam mai multe în comun înainte de prăbușirea Uniunii Sovietice. Este o bancă cu relații în Asia, nu este neapărat o bancă de investiții, mi se pare mai degrabă o instituție diplomatică, în care noi nu avem nici un rol. Este o chestiune tipică realităților înainte de 1989. Nu găsesc oportună prezența noastră acolo!”, a spus deputatul liberal Daniel Gheorghe, pentru TOMIS NEWS.

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*