Raportul „Orașe magnet”, realizat de Banca Mondială, prezentat la Constanța. Făgădău: „Au stârnit o premieră și au ales să lucreze cu un oraș. Un fundament de colaborare se face greu în România de azi”

Primăria municipiului Constanța a organizat, vineri, o conferință de prezentare a raportului din cadrul proiectului „Orașe magnet”, elaborat de reprezentanții Băncii Mondiale, în contextul acordului de asistență tehnică încheiat între municipiul Constanța și organizația internațională.

La evenimentul de vineri au participat, printre alții, consilieri locali municipali și județeni de la toate partidele politice, directorul general al Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime Constanța, Nicolae Dan Tivilichi sau directorul Camerei de Comerţ, Industrie, Navigaţie şi Agricultură Constanţa, Dănuţ Jugănaru, întâlnirea având drept scop informarea și interacțiunea principalilor actori la nivel local cu privire la statutul, rolul și potențialul de dezvoltare pe care municipalitatea le are la nivel național, dar și din perspectivă globală, perspectivă pe care președintele Consiliului Județean Constanța, Marius Horia Țuțuianu, a insistat în cuvântarea sa.

„Se demonstrează încă o dată că, la Constanța, orașul și județul sunt împreună și acest raport dovedește că orașul și județul au ajuns puncte de interes mondial!”, a spus Țuțuianu.

Proiectul a fost inițiat de primarul municipiului Constanța, Decebal Făgădău, care a precizat în discursul său că, pe viitor, să acordăm „maximă atenție cifrelor, datelor, problemelor pe care le evidențiem către Banca Mondială”, întrucât „dacă dăm cifre false, proiectăm ceva fals”.

„Nu va veni Banca Mondială să conecteze infrastructura, să facă munca de integrare a PUG-urilor ale localităților din zona metropolitană, să vândă localizarea noastră privilegiată. Le-am cerut să ne spună realitatea așa cum este. Nu contează că suntem pe primul sau pe ultimul loc într-un clasament anume, noi trebuie să știm corect de unde plecăm. Dacă ne putem minți între noi, o putem face; pe dânșii nu îi putem minți. Pe viitor să acordăm maximă atenție cifrelor, datelor, problemelor pe care le evidențiem către Banca Mondială. Dacă dăm cifre false, proiectăm ceva fals. Dacă dăm cifre greșite, rezultatul nu are cum să fie corect. Dacă nu vorbim cu onestitate despre problemele pe care le avem, dânșii nu vor putea veni cu soluții din practică. Să nu ne imaginăm că alte orașe sau zone nu au trecut prin aceleași chinuri ca noi. Cam toate comunitățile au venit cu lucruri bune din trecut, dar și cu provocări ale prezentului și ale proiectării viitorului. Am căpătat o încredere foarte mare în resursa locală cu prilejul proiectului CIVITAS Portis, când pentru prima dată din 1989 municipiul, cu Portul, cu mediul universitar au construit o echipă la care nu mă așteptam să văd atâta dorință de conlucrare. (…) Trebuie să știm de unde plecăm și să vorbim cu onestitate despre situația prezentului, cu bune și cu rele. Mulțumesc partenerilor de la Banca Mondială pentru că au avut încredere în municipiul Constanța, un organism care a schimbat procedura, a stârnit o premieră, a ales să lucreze cu un oraș. A fost un efort consistent, care are un singur capital: încrederea! Nici un studiu nu se poate face dacă nu furnizăm datele corecte. (…) Rolul acestei colaborări este unul generos: să așeze Constanța din punct de vedere al alocărilor bugetare într-o ordine firească și să judecăm prin prisma trecutului și a prezentului viitorul; să ne ajute să identificăm canale de comunicare și să pregătim un fundament de colaborare cu alții. Se face greu acest lucru într-o Românie în care am uitat să vorbim și să colaborăm între noi”, a spus Făgădău.

Raportul „Oraşe-magnet, Migraţie şi navetism în România”, realizat de Banca Mondială, arată că aproximativ două milioane de români intenţionează să se mute într-unul dintre marile oraşe ale ţării, în următorii cinci ani, în vreme ce 1,1 milioane vor să părăsească ţara.

Potrivit Băncii Mondiale, migraţia pe termen lung este mai intensă în zonele unde naveta este limitată de distanţă, explicând astfel şi colapsul demografic care se înregistrează în multe zone rurale izolate din România. Raportul arată că persoanele casnice sunt suprareprezentate în orașe cu oportunități de muncă limitate, Constanța figurând pe această listă, alături de Călărași, Giurgiu sau Galați. În orașele mari, cum ar fi București, Cluj-Napoca, Constanța sau Iași, sectorul serviciilor angajează majoritatea migranților (60-70%)și, de asemenea, aceste orașe adună cea mai mare parte a persoanelor cu înaltă calificare, cu așteptări mai mari privind veniturile, ceea ce, în schimb, contribuie la scăderea atractivității și competitivității activităților industriale. De asemenea, angajatorul principal din România, sectorul serviciilor, angajează peste 40% din numărul total de navetiști în aproape toate reședințele de județ, valorile maxime înregistrându-se în orașele mari cum sunt Bucureștiul, Constanța sau Cluj-Napoca (peste 61%).

Pe de altă parte, potrivit Băncii Mondiale, Constanța, Craiova și Galați, au fost foarte competitive în perioada comunistă, dar nu au reușit să-și păstreze atractivitatea în ultimii ani, unul dintre motive fiind acela că trebuie să concureze teritorial cu Bucureștiul.

Toate centrele universitare au pierdut studenți în ultimul deceniu, ca efect direct al scăderii abrupte a natalității după 1990, însă unele universități au reușit să rămână mai competitive decât altele. În timp ce numărul de studenți din Cluj-Napoca a scăzut cu mai puțin de 8% în anul 2015 față de 2002, Timișoara, Iași și București și-au pierdut 28% din numărul de studenți.La Brașov scăderea a fost de 27%, la Constanța de 22%, la Craiova de 40%, iar la Ploiești de 23%.

Orașele mai mari au evoluat în general mai bine decât orașele mai mici, deși nu întotdeauna. În Regiunea Nord-Est, orașul Iași, cea mai mare zonă urbană, s-a dezvoltat cel mai rapid; în Regiunea Sud-Est, Constanța a înregistrat cea mai bună performanță, iar în Sud-Vest cel mai performant oraș este Craiova.

Referitor la nevoile locale, raportul arată că industria turistică din Constanța are nevoie de oameni cu pregătire în domeniul ospitalității, dar se apreciază faptul că Centrul Vechi din Constanța se încadrează la „o experiență relativ bogată de modernizare și transformare a spațiilor publice în centre de atracție pentru vizitatori”.

La sondajul Băncii Mondiale au răspuns 1.250 de persoane, fiind utilizată o metodă de eşantionare aleatorie care a ţinut seama de distribuţia teritorială a populaţiei, de structura demografică şi de distribuţia pe sexe şi pe zone urbane/rurale.

 

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*