Radiografia activității legislative. Ce legi ne-au adus senatorii și deputații în prima sesiune a Parlamentului

Alegerile din 11 decembrie 2016 ne-au adus o nouă configurație parlamentară, cu o majoritate clară social-democrată. La „braț” cu ALDE, propunerile de acte normative trec „ca prin brânză” prin Parlamentul pe care românii l-au ales. Prima sesiune parlamentară s-a încheiat și parlamentarii sunt în vacanță încă din luna iunie. Vacanța se va încheia peste exact o lună, când, la 1 septembrie, aleșii se vor întoarce, impropriu spus pentru cei mai mulți dintre ei, la treabă.

TOMIS NEWS a stat cu ochii pe parlamentari, în special pe cei constănțeni, în prima sesiune parlamentară și astăzi prezentăm un rezumat al activității legislative.

CITEȘTE ȘI:

Cu ochii pe ei: ce au făcut până acum aleșii Constanței în Parlament

Proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2017 a stârnit discuții intense la momentul respectiv, a fost adoptat cu mare întârziere, prilej numai bun pentru vigilența opoziției, proiectul devenind lege abia la 16 februarie. Proiectul de buget pe anul 2017 a fost configurat pe un cadru economic cu o creștere economică de 5,2% prevăzută pentru anul în curs și de peste 5% pe întreg orizontul 2018-2020, semnificativ mai mare comparativ cu cea estimată a fi înregistrată la nivelul țărilor UE (1,5% la nivelul zonei euro și 1,6% pe total UE estimată pentru anul 2017). La capitolul ,, Investiții” alocarea bugetară prevede investiții în infrastructură, sănătate, educație, agricultură, creșterea absorbției fondurilor europene, prin finanțarea unor proiecte prioritare care să conducă la realizarea unor rezultate concrete. Pe întreg orizontul de referință sumele alocate proiectelor de investiții se majorează gradual, ajungând la 6,8% din PIB în anul 2020. Bugetul a fost construit ținând cont de pragul maxim de deficit de 3% stabilit la nivelul Uniunii Europene, pe întreg orizontul de referință, iar nivelul estimat al datoriei guvernamentale brute pentru sfârşitul anului 2016 era de 37,7% din PIB, iar pe termen mediu (2017 – 2019) Ministerul Finanțelor estimează sub 40,0% din PIB.

Tot pe 16 februarie, a devenit lege și proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2017, care prevedea, printre altele, majorarea valorii punctului de pensie de la 1 iulie 2017 la 1.000 lei și scăderea ratei șomajului înregistrat la finele anului în curs la 4,3%, față de 4,8% estimate pentru finele anului trecut.

CITEȘTE ȘI:

Bugetul de stat a fost ADOPTAT! Dezbateri intense în Parlament

Ordonanțele Iordache-Grindeanu

600.000 de oameni au protestat la începutul acestui an în stradă, împotriva celebrelor Ordonanțe care aduceau modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal şi a Legii nr.135/2010 privind Codul de procedură penală, inițiate de fostul ministru al Justiției, Florin Iordache și fostul premier Sorin Grindeanu.

Sloganul „noaptea, ca hoții” a determinat un protest de proporții istorice, majoritatea parlamentară trezindu-se, la scurt timp după câștigarea clară a alegerilor, cu mari presiuni. Astel, celebra Ordonanță 13 a fost respinsă în Parlament la 24 februarie și, în același moment, a fost adoptat proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.14/2017 privind abrogarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.13/2017, punându-se astfel capăt primei ciocniri PSD – populație, cu victoria celei din urmă.

CITEȘTE ȘI:

OUG 13 a fost definitiv îngropată în Parlament. Turcan: „Demisia Guvernului este soluția pentru ca partenerii noștri să aibă încredere”

Treburi serioase: economia! Centrala nucleară de la Cernavodă, resuscitată

Legea privind supravegherea macroprudenţială a sistemului financiar national a fost adoptată de Camera Deputaților la 16 martie a.c. Guvernul considera că responsabilitatea menținerii stabilității sistemului financiar nu este reglementată în mod explicit de legislația internă și țara noastră primise de la Comitetul European pentru Risc Sistemic solicitarea să desemneze prin legislația națională o autoritate responsabilă cu aplicarea politicilor macroprudențiale. Astfel, a luat ființă Comitetul Național pentru Supraveghere Macroprudențială, cu obiectivul fundamental: menținerea stabilității financiare.

Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.65/2016 privind instituirea cadrului legal pentru acordarea unui ajutor de stat individual pentru salvarea Companiei Naționale a Uraniului a fost adoptat pe 14 martie și a devenit lege pe 29, Prin proiectul Guvernului, Ministerul Energiei a fost autorizat să acorde un ajutor de stat pentru salvarea CNU de 62 de milioane de lei, din Fondul de rezervă bugetară aflat la dispoziția Guvernului, din care 47,2 milioane de lei s-au acordat anul trecut, urmând ca restul de 14,8 milioane de lei să fie alocați anul acesta. După votul din Parlament s-au acordat și restul de 14,8 milioane de lei. Problema pentru CNU este că trebuie să returneze acest împrumut, plus dobânzile aferente, în termen de șase luni (scadent în septembrie), în caz contrar compania va fi obligată să prezinte Ministerului Energiei un plan de restructurare, care va prelungi perioada de acordare a împrumutului și, dacă nici astfel nu se întrunesc condițiile, statul român va prezenta Comisiei Europene un plan de lichidare.

CITEȘTE ȘI:

Ajutorul de stat pentru salvarea Companiei Naționale a Uraniului, aprobat de Parlament. Centrala de la Cernavodă, cu ochii pe rambursarea împrumutului

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.18/2016 privind amenajarea spaţiului maritim a fost adoptat pe 4 aprilie, devenind lege, după promulgare, pe 28. Guvernul Cioloș considera că spațiul maritim este reglementat de un cadru legislativ format dintr-un număr foarte mare de acte normative, însă „fără a exista un plan care să acopere întreg ciclul complet al identificării problemelor și oportunităților, colectarea de informații, planificare, luarea deciziilor, implementarea, revizuirea sau actualizarea care să țină seama în mod corespunzător de interacțiunile dintre uscat și mare”. Noua lege are ca obiect reglementarea amenajării spațiului maritim, promovarea dezvoltării durabile și identificarea utilizării spațiului maritim pentru diferite utilizări, precum și gestionarea conflictelor din zonele marine. Planul de amenajare a spațiului maritim are caracter director, care integrează zonele de acvacultură, de pescuit, instalațiile și infrastructurile pentru exploatarea țițeiului, a gazelor și a altor resurse de energie, a resurselor minerale, precum și producția de energie din surse regenerabile; rutele de transport maritim și fluxurile de trafic, zonele de exerciții și antrenamente militare, ariile naturale protejate din rețeaua națională, zonele de extracție a materiilor prime, cercetarea științifică, traseele cablurilor și conductelor submarine, activitățile turistice, patrimoniul cultural subacvatic, măsuri de protecție costieră, planuri de intervenție în caz de poluări accidentale sau zonele în care există infrastructuri portuare și hidrotehnice.

CITEȘTE ȘI:

S-a adoptat legea privind amenajarea spațiului maritim. „Activitățile marine și cele costiere sunt strâns legate între ele”

Proiectul de Lege privind aprobarea participării României ca membru asociat la Proiectul BEPS – Erodarea bazei de impozitare şi transferul profiturilor – a trecut pe 3 mai de Camera Deputaților. Aderarea la BEPS presupune o primă reacție a statului împotriva haiduciei întreprinse de multinaționale, care și-au găsit mediul propice pentru obținerea de profituri și… atât, din România. „Externalizarea profiturilor” este o problemă pe care autoritățile nu au reușit niciodată să o stopeze, conducerile multinaționalelor care activează în România reușind, fără piedici, să externalizeze profiturile în țări cu politici fiscale simbolice sau chiar nule.

CITEȘTE ȘI:

Începe lupta împotriva externalizării profiturilor multinaționalelor? Guvernul aderă la BEPS

Subiectul gazelor naturale a revenit în dezbaterea Parlamentului, prin proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.13/2014 pentru modificarea anexei la Ordonanţa Guvernului nr.7/2013 privind instituirea impozitului asupra veniturilor suplimentare obţinute ca urmare a dereglementării preţurilor din sectorul gazelor naturale, care a devenit Legea 138/2017, la 13 iunie a.c. Actul normativ a fost necesar ca urmare a faptul că „operatorii economici care desfășoară cumulativ activități de extracție și comercializare a gazelor naturale obțin venituri suplimentare din vânzarea acestora, ca efect al dereglementării prețurilor la gaze naturale, fără ca aceștia să înregistreze cheltuieli proprii suplimentare rezultate din desfășurarea activităților respective care să determine aceste venituri suplimentare”. Astfel, aceste circumstanțe au dus la instituirea unui impozit asupra veniturilor suplimentare obținute de operatorii economici care desfășoară activități de extracție și comercializare a gazelor naturale și direcționarea acestui impozit către bugetul de stat. Impozitul se aplică operatorilor care desfășoară aceste activități în teritoriul național, în marea teritorială și/sau zona economică exclusivă a României din Marea Neagră, cota de impozitare fiind de 60% din baza de calcul.

CITEȘTE ȘI:

Iulian Iancu, DISCURS IPOCRIT în Parlament, privind instituirea impozitului pentru veniturile din sectorul gazelor naturale: „Feriți-vă de prooroci mincinoși, în haine de oaie, care nu își plătesc angajații pentru că au firme în Cipru”. Cazul Comănescu!

Programul „Start-up Nation – Romania” a trecut pe 25 aprilie de Camera Deputaților, proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.10/2017 pentru stimularea înfiinţării de noi întreprinderi mici şi mijlocii fiind menit să acorde ajutor de minimis în sumă maximă de 200.000 lei/beneficiar, reprezentând 100% din valoarea cheltuielilor eligibile, unui număr maxim anual de 10.000 de beneficiari. Sumele necesare implementării programului „Start-up Nation – Romania” se vor asigura anual de la bugetul de stat, iar întreprinderea beneficiară de ajutor de minimis are obligația să facă dovada, la momentul depunerii cererii de decont, a angajării, cu contract de muncă pe durată nedeterminată și cu normă întreagă a minimum doi salariați, precum și obligația menținerii celor două locuri de muncă pentru cel puțin trei ani, începând cu anul următor plății ajutorului de minimis. Proiectul a fost promulgat prin decret prezidențial pe 19 mai.

CITEȘTE ȘI:

Start Up Nation a fost ADOPTAT în Parlament: câte 200.000 lei pentru 10.000 de viitori antreprenori

S-a „înroșit calendarul”: Zile naționale pe bandă rulantă!

Probabil din conștientizarea faptului că România va rămâne fără păduri, a adoptat la 21 martie legea care instituie ziua de 25 martie ca Ziua naţională a pădurilor, proiectul fiind depus în dezbatere în Biroul Permanent al Camerei Deputaților pe 4 aprilie 2016.

Basarabenii din Parlamentul României au înregistrat o victorie pe 27 martie, când s-a adoptat legea care declară respectiva zi una de sărbătoare națională: Ziua Unirii Basarabiei cu România. Deputatul PMP Eugen Tomac se lupta încă din 2015 pentru acest proiect, considerând că „este obligația noastră, a celor care astăzi răspundem în fața românilor, de a demonstra că prețuim valorile românești de veacuri și pe cei care ni le-au lăsat moștenire”.

CITEȘTE ȘI:

Parlamentarii Constanței s-au umplut, din nou, de „respect”. Doar Robert Turcescu s-a înscris în grupul parlamentar „Prietenii Unirii”!

Avem și Ziua Olteniei! La 13 aprilie a.c., Camera Deputaților adopta proiectul de Lege privind instituirea zilei de 21 martie ca Ziua Olteniei, aflatul în treabă al deputaților inițiatori umplând expunerea de motive cu regatul dac al lui Burebista, stăpâniri habsburgice, revoluția pașoptistă ș.a.m.d.

Există și o zi naţională a produselor agroalimentare româneşti, conform proiectului adoptat de Camera Deputaților pe 13 iunie. Noua lege, instituită la 12 iulie, se consideră că „va avea efect pozitiv pe termen lung asupra producătorilor agricoli” și „va încuraja producția agricolă națională pentru consumatorii români”.

Ziua națională de cinstire a martirilor din temniţele comuniste este instituită pentru data de 14 mai, conform proiectului adoptat la 1 noiembrie 2016 de Senat, 16 mai de Camera Deputaților și promulgat la 30 mai de președintele Klaus Iohannis.

Spionii, intrați în reorganizare. Modificări și pregătiri în sistemul de apărare

Propunerea legislativă pentru modificarea art.3 alin.(1) din Legea nr.1/1998 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului de Informaţii Externe a fost adoptată pe 7 martie de Camera Deputaților și pe 27 martie de Senat. Proiectul a fost inițiat de câte un deputat de la PSD, PNL, USR, UDMR, ALDE și PMP, tocmai pentru a se asigura „participarea la procesul decizional al tuturor grupurilor parlamentare”. De asemenea, în privința exercitării controlului parlamentar asupra activității SIE s-a mărit organismul comun de la 9 membri la 11.

La începutul lunii noiembrie 2016, Guvernul a adoptat o ordonanţă de urgenţă privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Direcţiei Generale de Protecţie Internă (DGPI) a MAI. A patra reorganizare a fostei UM 0215, fosta UM 0962, fosta DGIPI, din 14 martie a.c. DGPI, a primit confirmarea în Camera Deputaților, care a adoptat legea pentru aprobarea OUG privind înfiinţarea DGPI din cadrul MAI. Personalul care va lucra în această structură va fi în mare parte militar, arhiva şi listele de acoperiţi vor rămâne în cadrul noii structuri a MAI şi nu vor fi transferate către alte instituţii ale statului, iar  ministrul de resort va fi chemat în Parlament să dea raportul asupra activităţilor noii structuri atunci când i se cere, însă Parlamentul ar putea să realizeze mecanisme de auditare a acestei structuri, aşa cum o face de altfel şi pentru celelalte servicii de informaţii ale statului, SRI, SIE sau SPP. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.76/2016 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Direcţiei Generale de Protecţie Internă a Ministerului Afacerilor Interne a fost adoptat pe 15 mai de Senat și a fost contestat la CCR de grupul PNL. Președintele Klaus Iohannis a semnat decretul de promulgare pe 21 iulie.

CITEȘTE ȘI:

„Acoperiții” din MAI, undă verde în Camera Deputaților. Șeful DGPI va fi numit de ministrul de Interne

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.31/2017 privind stabilirea unor măsuri necesare organizării de către Parlamentul României a celei de-a 63-a Sesiuni anuale a Adunării parlamentare a NATO la Bucureşti, în perioada 6-9 octombrie 2017, a fost adoptat pe 8 mai de Senat și pe 30 mai de Camera Deputaților, decretul de promulgare fiind semnat pe 27 iunie. România este țară gazdă a Sesiunii în cadrul căreia se vor adopta rezoluții adresate guvernelor și parlamentelor statelor membre, care, ulterior, vor fi înaintate Consiliului Nord Atlantic sub formă de recomandări de politică generală.

CITEȘTE ȘI:

România găzduiește cea de-a 63-a Sesiune Anuală a Adunării Parlamentare a NATO. Chițac: „Trebuie contracarată dezinformarea Rusiei. Propaganda funcționează când oamenii nu sunt informați”

Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.15/2017 pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.51/2015 privind unele măsuri pentru realizarea de investiţii la operatorii economici din industria de apărare a fost adoptat pe 11 aprilie de Camera Deputaților. Statul este conștient de „posibilitățile limitate în a susține programele investiționale necesare retehnologizării capacităților de producție pentru apărare” și consideră că „se impune luarea unor măsuri de reglementare prin care operatorii economici să poată utiliza cu prioritate sumele obținute din vânzarea de active pentru efectuarea de investiții”. În prezent, acești operatori au obligația de a-și achita cu prioritate datoriile, ceea ce blochează complet orice dezvoltare în domeniu. Așadar, Guvernul propune ca „o parte din sumele obținute din valorificarea activelor să rămână la dispoziția acestora (a agenților economici – n.r.), având ca destinație cu prioritate modernizarea și retehnologizarea capacităților de producție pentru apărare”. Proiectul a fost promulgat prin decret prezidențial pe 5 mai.

CITEȘTE ȘI:

Industria de apărare răsuflă ușurată: S-a adoptat OUG care permite realizarea de investiții

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*