Parlamentul, sufocat de inițiative privind stimularea forței de muncă

Am spune despre parlamentari că se omoară cu îndatoririle. Nu mai puțin de opt inițiative legislative așteaptă să fie adoptate în Parlament, toate cu referire la locuri de muncă, șomaj, încurajarea angajării ș.a.m.d.

Începem cu proiectul de lege privind primul loc de muncă, singurul dintre acestea inițiat în legislativul precedent, când 76 de deputați și senatori au constatat că „cei mai afectați de lipsa unui loc de muncă sunt tinerii care sunt în căutarea primului loc de muncă, adică acei tineri cărora li se tot precizează că nu au experiența necesară pentru a fi angajați”.

Astfel, proiectul propunea ca „angajatorii care încadrează persoane aflate în căutarea primului loc de muncă, pe durată nedeterminată, tineri, cu vârsta cuprinsă între 16-29 de ani, să beneficieze de la Bugetul asigurărilor pentru șomaj prin subvenționare de la Bugetul de stat de un ajutor financiar egal cu valoarea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată și de scutirea de la plata contribuțiilor de asigurări sociale datorate de angajatori, pentru aceste persoane, pe o perioadă de 18 luni”. De asemenea, se mai preciza că „angajatorii care încadrează tineri în aceste condiții sunt obligați să mențină raporturile de muncă ale acestora cel puțin 36 de luni de la încheierea lor”.

Votul final a fost dat uitării. Proiectul a fost adoptat de Senat pe 6 octombrie 2015, însă Guvernul și-a exprimat punctul negativ de vedere în două rânduri, pe 5 octombrie 2016 și pe 24 martie 2017, fiind emis și raport de respingere din partea Comisiei pentru muncă și protecție socială, pe 17 mai 2017. Din 22 mai 2017 se află înscris pe ordinea de zi pentru votul final din Camera Deputaților, unde, cel mai probabil, va fi respins.

„Bătaie” pe venitul minim garantat

Trei proiecte de lege au fost depuse, unul în 2016 și două în 2017, cu privire la venitul minim garantat. Primul dintre ele, cel din 2016, a fost inițiat de opt deputați și senatori, din partea minorităților naționale și propunea „exceptarea de la excluderea acordării ajutorului social a persoanelor din zonele necooperativizate și care au vârsta de pensionare, dar nu au nici o formă de venit dintr-o altă formă de asigurări sociale”.

„Este absolut necesar ca aceștia (vârstnici care trăiesc în localități necooperativizate în timpul regimului comunist și care, deși au lucrat în propria gospodărie, au fost obligați să încheie cu statul contracte de livrare – n.a.) să beneficieze de venitul minim garantat, deoarece ei nu au nici un venit minim de trai, iar spectrul sărăciei extreme este inevitabil în aceste condiții”, se mai arată în expunerea de motive. Proiectul a fost adoptat de Senat pe 22 decembrie 2016, însă Guvernul și-a exprimat punctul negativ de vedere pe 24 martie 2017, iar Comisia pentru muncă și protecție socială a emis raport de respingere pe 22 mai. Din 23 mai 2017 se află înscris pe ordinea de zi pentru votul final din Camera Deputaților.

Propunerea legislativă pentru modificarea alineatului (7) al articolului 15 din Legea nr.416/2001 privind venitul minim garantat vine din zona opoziției, respectiv 21 de deputați (19 PNL și doi PMP) și arată că „din practică se constată că majoritatea celor ce primesc venit minim garantat sub formă de ajutor social refuză să meargă la muncă, preferând să stea acasă pe banii statului”. Astfel, cei 21 de deputați propun ca „politica în domeniul social ar trebui să fie orientată direct spre cei nevoiași și nu pentru cei care doresc să eludeze statul. Copii (sic!) trebuie să aibă dreptul de a învăța și poate nu e rea ideea de ai (sic!) obliga pe aceștia să lase copii (sic!) la școală sub sancțiunea de a fi privați de un drept social pe care statul îl acordă. Un prim pas în acest sens se poate face prin încetarea dreptului de a beneficia de venit minim garantat dacă refuză un loc de muncă”.

Proiectul a fost respins de Senat pe 27 noiembrie 2017 și, în prezent, este trimis pentru raport la comisiile permanente ale Camerei Deputaţilor.

Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.416/2001 privind venitul minim garantat este inițiată de doi deputați PMP și arată că „șomajul poate fi diminuat prin intensificarea eforturilor de modernizare a legislației care reglementează fie direct, fie indirect domeniul ocupării, obiectivul general fiind acela de creștere a calității vieții cetățenilor”. Astfel, deputații Adrian Mocanu și Petru Movilă propun ca „pentru sumele acordate ca ajutor social fiecare dintre persoanele majore apte de muncă din familia beneficiară are obligația de a presta lunar, la solicitarea primarului, câte cinci zile de muncă pentru acțiuni sau lucrări de interes local, fără a se putea depăși regimul normal de lucru (…), spre deosebire de legea în vigoare, care instituie această obligație în sarcina doar a unei singure persoane din familia beneficiară”.

Propunerea a fost respinsă de Senat pe 27 noiembrie 2017 și, în prezent, este trimis pentru raport la comisiile permanente ale Camerei Deputaţilor.

Parlamentarilor puterii li se dă peste nas…

Propunerea legislativă pentru modificarea art.66 alin.(4) din Legea nr.76 din 16 ianuarie 2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă este inițiată de 21 de deputați și senatori, din care cei mai mulți, respectiv 14, din PSD și are aceeași soartă ca propunerile menționate mai sus: respinsă de Senat pe 27 noiembrie 2017 și trimisă pentru raport la comisiile permanente ale Camerei Deputaţilor, cu șanse minime de adoptare. Inițiativa face referire la cele 13.838 de persoane private de libertate (la 24 aprilie 2017) și care, la momentul depunerii dosarelor personale, au declarat că nu au nici o meserie! Astfel, se impune ca prioritate dobândirea unei calificări și inițiatorii au propus următoarea modificare: calificarea profesională a deținuților ar trebui să se realizeze în orice moment, nu doar în ultimul an de detenție.

Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă are, la rândul ei, aceeași soartă: respinsă de Senat pe 27 noiembrie 2017 și trimisă pentru raport la comisiile permanente ale Camerei Deputaţilor. Cei 13 inițiatori deputați și senatori ai PMP consideră că „procedura de acordare a indemnizației de șomaj este încă birocratică” și au propus „o procedură de acordare a indemnizației de șomaj care să degreveze atât șomerii cât și angajatorii de sarcina procurării și eliberării de documente și să transfere rolul activ în acest domeniu autorităților și instituțiilor publice, chiar și tardiv, la aproape 20 de ani de la înființarea ANOFM și la 15 ani de la intrarea în vigoare a legii nr. 76/2002, având în vedere lipsa de implicare a acestora”.

Cea de-a treia inițiativă privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă pornește de la cinci deputați și senatori, printre care Eugen Nicolicea (PSD), Gabriel Andronache (PNL) sau Steluța Cătăniciu (ALDE) și revine la incluziunea socială a deținuților. Astfel, se propune implicarea Ministerului Muncii și al Afacerilor Interne în „organizarea cursurilor de calificare profesională și facilitarea ocupării unui loc de muncă, în perioada post detenție”.

Propunerea a fost adoptată de Senat pe 18 decembrie 2017 și, în prezent, este trimisă pentru raport la comisiile permanente ale Camerei Deputaţilor.

Propunerea legislativă pentru dezvoltarea antreprenoriatului validat de piaţă şi stimularea creării de noi locuri de muncă este inițiată de 31 de deputați și senatori, majoritatea de la USR, printre care și deputatul constănțean Stelian-Cristian Ion. Plecând de la faptul că în primele patru luni ale anului trecut 88% din veniturile bugetului general consolidat au provenit din economia privată și că „rata de insucces a firmelor nou înființate este foarte mare”, parlamentarii consideră că „facilitățile fiscale nu necesită aprobarea unui funcționar sau parcurgerea unui labirint birocratic”. Astfel, se propune scutirea de la plata contribuțiilor de asigurări sociale, de sănătate și pentru șomaj, datorate de angajatori, dacă microîntreprinderile și au fost înființate de cel puțin trei ani, au înregistrat profit în ultimii trei ani, nu au beneficiat de subvenții de stat sau nu au realizat mai mult de 20% din venituri din contracte cu autorități de stat.

Proiectul este înregistrat la Camera Deputaţilor pentru dezbatere din 18 decembrie 2017. Senatul va fi camera decizională.

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*