Parlamentul, şedinţă solemnă cu prilejul împlinirii a 100 de ani de la Unirea Basarabiei cu România. Dragnea, către Candu și Leancă: „Eu vreau să ne unim cu Moldova! Împreună în Europa, dar ca o singură națiune!”

Camera Deputaţilor şi Senatul s-au reunit, marți, cu prilejul împlinirii a 100 de ani de la Unirea Basarabiei cu România. Invitații au fost de prestigiu, precum președintele Parlamentului Republicii Moldova, Andrian Candu; vicepremierul moldovean Iurie Leancă, patriarhul Daniel, membri ai familiei regale, foști președinți ai României, premierul Viorica Dăncilă, alături de mai mulți miniștri; președintele Curții Constituționale, Avocatul Poporului, primarul general al Capitalei, Gabriela Firea sau jurnaliști români din comunitățile istorice.

În cadrul şedinţei solemne a fost dezbătută și adoptată „Declaraţia solemnă pentru celebrarea unirii Basarabiei cu Ţara Mamă, România, la 27 martie 1918”, prin care se reflectă unitatea poporului şi a limbii române, rolul avut de înaintaşii politici şi drumul ce trebuie să fie urmat de oamenii politici de astăzi, așa cum au precizat atât președintele Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, cât și președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu.

„Vom adopta „Declaraţia solemnă pentru celebrarea unirii Basarabiei cu Ţara Mamă, România, la 27 martie 1918”. Domnul președinte Klaus Iohannis ne-a transmis aseară un mesaj, pe care l-am postat pe paginile de internet ale Camerei Deputaților și Senatului”, a spus Liviu Dragnea.

Într-adevăr, marele absent a fost președintele Klaus Iohannis. Deși, a fost invitat și nu are nimic programat pentru ziua de marți, președintele a transmis doar un mesaj scris.

În discursul său, președintele Senatului a comparat, voalat, soarta politicienilor care au înfăptuit Unirea cu situația de azi, susținând că și atunci, ca și astăzi, aceștia au fost supuși unei campanii agresivă de presă și șicanați de instituțiile de forță ale statului precomunist.

„Să dovedim cu ocazia acestei aniversări că semnificația politică de acum un veac nu și-a pierdut caracterul actual și nici capacitatea de a remobiliza voințele. (…) Sfatul Țării a constatat simplu și firesc că poporul moldovean era în fapt parte a poporului român și că țara care își căuta destinul după destrămarea imperiului țarist nu era altceva decât o parte înstrăinată a Moldovei istorice. (…) Evenimentul de acum un secol ne oferă o lecție la care trebuie să reflectăm cu mare atenție. Revoluția democratică a făcut România întreagă și mare, în vreme ce totalitarismul a fragmentat din nou România. Când democrația este abandonată sau abuzată, națiunea devine divizibilă și fragilă. Din 1940, am învățat că nu litera tratatelor, alianțele internaționale și forța armelor păzesc națiunea, dar nu am înțeles pe deplin că singura pavăză pentru națiune este calitatea democrației pe care este capabilă să o pună în operă. (…) Cetățenii abuzați de instituțiile propriului stat nu vor fi predispuși, orice ar spune ideologiile naționaliste și miturile patriotice, să reziste agresiunii unui stat străin. În 1940, românii nu au avut forța să reziste ultimatumului sovietic și diktatului nazist. Au deplâns frângerea națiunii, dar nu i s-au opus. Propun să încercăm să aprindem în noi pasiunea pentru democrația care i-a mânat pe iluștrii noștri înaintași de la Chișinău și să nu ne amăgim: hotarul de peste Prut nu va dispărea datorită talentului nostru diplomatic sau științei de a negocia tratate, nu îl vor șterge nici poeziile sau declarațiile patriotice. După experiența 1918, doar vrerea Parlamentelor de la București și Chișinău exprimând voința poporului va putea reface ceea ce a făcut Sfatul Țării! Nădăjduiesc că vom găsi curajul de a lua o asemenea decizie!”, a spus Călin Popescu Tăriceanu.

„Declaraţia solemnă pentru celebrarea unirii Basarabiei cu Ţara Mamă, România, la 27 martie 1918” a fost citită de Liviu Dragnea, care a transmis cu acest prilej și un mesaj celor doi reprezentanți ai politicii de la Chișinău, cu privire la faptul că Parlamentul de la București ar putea fi pregătit pentru o declarație de Unire.

„Eu cred că Unirea de la 1918 a fost un ideal românesc legitim, un ideal dorit de români și realizat pe câmpul de luptă și la masa tratativelor. Dacă acesta nu este un adevăr istoric, noi de ce mai suntem azi aici? Cum să credem în viitor, dacă suntem învățați să nu credem în trecutul nostru? Cine ne bagă în ureche otrava autodesconsiderării? Cei care mor de grija noastră? Nici vorbă, sunt aceiași care vor ca România să nu își găsească liniștea. (…) Sunt oameni care au murit pentru această țară, pentru că pur și simplu o iubeau! (…) Voi propune Biroului Permanent ca această sală să se numească „Vasile Stroescu”, primul președinte al Parlamentului reunificat al României Mari! (…) Am lucrat aseară cu câțiva colegi, au fost discuții serioase, unii colegi spuneau că declarația este prea tare, alții că este prea moale… Aș vrea să citez un paragraf care, până la urmă, nu a mai fost introdus în declarație, anume art. 8 din actul final de la Helsinki: „Toate popoarele au deplină libertate să își hotărască când și dacă doresc statutul politic intern și extern, fără ingerințe exterioare (…)”. Pe baza acestui articol s-a reunificat Germania! Domnule președinte Candu, domnule vicepremier Leancă, chiar nu avem atâta curaj să spunem clar ce vrem? Ca să nu existe echivoc, o spun deschis: eu vreau să ne unim cu Moldova! Împreună în Europa, dar ca o singură națiune!”, a spus Liviu Dragnea.

În discursul său, președintele Parlamentului de la Chișinău, Andrian Candu, a reamintit că presiunea Moscovei asupra Republicii Moldova este o continuă și tristă realitate, exercitată cu mijloace moderne.

„Datorită acestui act istoric basarabenii au evitat foametea și deportările din anii 1930, dar au plătit cu vârf și îndesat în 1940… Istoria a fost scrisă și rescrisă pentru a fi ajustabilă celor care ne-au condus. (…) La 100 de ani de la Actul Unirii, spre marele regret, avem de-a face iar cu dorința unora de a decide în locul nostru cum trebuie să trăim, prin diverse metode, prin ustensile moderne ale războiului hybrid și a propagandei sofisticate, se încearcă să se arate cetățenilor noștri că locul lor nu este în marea familie europeană, ci altundeva. Presiunile economice urmăresc distorsionarea valorilor românești și europene, iar războiul propagandistic sprijinit moral, ideologic și financiar subminează declarațiile de independență și suveranitate a Republicii Moldova și urmăresc revenirea în spațiul geopolitic rusesc”, a spus Andrian Candu.

După politicianul moldovean, au mai vorbit premierul României Viorica Dăncilă și custodele coroanei, principesa Margareta, apoi au intervenit, rând pe rând, reprezentanții partidelor politice. Primul dintre ei, Victor Paul Dobre, din partea PNL.

„Astăzi, cu această aniversare, intrăm în sărbătorile unificării României Mari. Acum 100 de ani, semnalul realizării depline a statului unitar român a fost dat de Sfatul Țării de la Chișinău. Acum, trebuie să ne aplecăm cu umilință, pioșenie, cu recunoștință, pentru acei români care au uitat de proiecte personale, de obiective pentru o lună sau un an. Au avut un proiect de țară, pentru veacuri: România Mare! Pentru ca toți românii să fie împreună în fruntariile noastre istorice. Cei care astăzi conducem această țară trebuie să luăm aminte unde suntem și ce dorim pentru România! (…) La 100 de ani, trebuie să ne asumăm că România a rămas datoare oamenilor Basarabiei. Mitingurile, podurile de flori, facilitatea accesului la cetățenia română sunt binevenite, dar insuficiente. Basarabia are nevoie de investiții, infrastructură, locuri de muncă. Basarabia înseamnă milioane de români care își doresc bunăstare, firesc și legitim! România, București, avem o datorie de 100 de ani față de cei care inițiau Marea Unire! Colegii mei, PNL, își asumă această datorie, suntem conștienți de responsabilitatea pe care o avem! Este o șansă istorică unică și avem prieteni și aliați puternici! Destinul Basarabiei nu poate fi îndeplinit decât în UE! (…) Suntem două state, dar o singură țară, o singură cultură, o singură limbă, un singur popor, pentru că Basarabia e România!”, a spus Victor Paul Dobre.

Tot din partea PNL a vorbit și senatorul Iuliana Scântei, îmbrăcată în costum național: „Ca să simțiți mai bine însemnătatea cuvintelor mele! Am vrut să fiu și o oglindă a ceea ce suntem aici și în diaspora: români! Românii de la Iași, Suceava, Vaslui, Bacău, Vrancea și Galați sunt tot la fel de buni moldoveni, ca cei din Orhei, Bălți, Soroca! Ne învățăm la fel copiii și nepoții rugăciunea „Tatăl nostru”. (…) Citim deopotrivă poeziile lui Eminescu și ale lui Alecsandri, ca pe cele ale lui Vieru sau Mateevici! Ne botezăm, cununăm, mergem pe ultimul drum la fel: românește! Bunica mea maternă purta acest costum popular în toamna 1940 când a fost ucisă de trupele bolșevice! (…) La 27 martie 1918 românii și clasa politică a vremii de atunci, vizionari, s-au gândit la noi și nu la ei atunci! Nu s-au gândit la partide politice, nici la funcțiile politice pe care le-ar fi pierdut sau câștigat după Unire!”, a spus Iuliana Scântei.

Președintele USR, deputatul Dan Barna a punctat faptul că „avem nevoie de un nou ideal”.

„Pare foarte la îndemână să vorbim despre patriotism astăzi, dar mă întreb ce mai înseamnă oare astăzi patriotism? Vedem reactivarea naționalismului, intoleranța, xenofobia, rasismul, violența… (…) Iei o banderolă pe braț, un steag în mână și strigi lozinci. Gata, e suficient? În urmă cu 100 de ani, intelectualii interbelici au spus că prin Unire generația lor a fost eliberată, sarcina pentru care părinții lor au consumat toată energia i-a eliberat. Au devenit liberi să se dedice unui nou ideal: construirea României Mari! (…) Care este idealul nostru astăzi? Noi ce vrem să construim? Răspunsul este adevărata măsură a patriotismului! Ce înseamnă să fii un bun român în acest secol? Tragedia Basarabiei este tragedia unei întregi Europe centrale, sfârtecate în august 1939! (…) Idealurile nu sunt construite pe calcule politice, ci pe speranță și încredere! Istoria unui popor nu este însoțită de miracole, în 1918 idealul Unirii a devenit brusc realitate, a fost miracolul nostru de la capătul speranței! Avem nevoie de un nou ideal! Cum istoria are bunul obicei să se repete, avem același ideal: un popor unit, într-o Europă unită!”, a spus Dan Barna.

Maghiarii au pozat din nou în victime și s-au răzbunat la vot

Senatorul Csaba Zoltán Novák din partea UDMR a considerat în discursul său că, în ciuda momentului solemn, maghiarii trăiesc într-un stat românesc în care sunt respinși de la drepturile de autonomie locală.

„Comemorăm Unirea Basarabiei cu România, act istoric, o poveste de succes a istoriei românești. Unirea din 1918 a fost un proiect național, îmbrățișat de toți românii. Aportul determinant în realizarea acestui deziderat a fost adus de basarabeni! (…) După 100 de ani, considerăm că în cadrul UE trebuie să fim capabili să vorbim de garantarea drepturilor comunitare. De 100 de ani dezideratele comunității maghiare reprezintă acele principii ale basarabenilor! Dacă obținerea libertății românilor basarabeni este apreciată ca o mare realizare, doleanțele comunității maghiare de ce nu sunt privite în același fel? De ce suntem respinși când vorbim de autonomie locală sau teritorială? (…) De ce se vrea să ni se ia dreptul la simbolurile noastre naționale? Consider că măcar acum trebuie să renunțăm la standardele duble! Libertatea majorității nu va fi mai puțină dacă comunitatea maghiară va putea decide asupra propriilor probleme! Dorința de libertate, afirmare, nu poate fi anulată de nici o politică de asimilare! Maghiarii din România au rezistat în fața ororilor comuniste. Exemplul basarabenilor ne dă un exemplu în plus, cred că trebuie să purtăm un dialog deschis în anul Centenarului!”, a spus senatorul maghiar.

Originar din sudul Basarabiei istorice, deputatul PMP Eugen Tomac a spus în repetate rânduri că românii nu mai au voie să evite oportunitățile istoriei.

„Sunt unul dintre tinerii acestei țări, care a ales calea spre care a visat. Nu am avut șansa să fac studiile în limba română acolo unde m-am născut, m-am stabilit la București. Sunt unul care a avut curajul să își asume identitatea românească, în veacul trecut, în URSS, cuvântul român era interzis! Mi-am asumat o luptă continuă în acest ideal! (…) Vă mulțumesc pentru că anul trecut, în unanimitate, ați votat pentru ca ziua de 27 Martie să fie din acest an zi de sărbătoare națională! (…) Nu trebuie să îi uităm pe românii care au avut de suferit după 1940, când milioane de români dintre Prut și Nistru au fost supuși unei sovietizări agresive, fără precedent. După 1990, am ratat oportunitatea de reîntregire… Dar, nu mai avem dreptul să ratăm un astfel de moment! Avem obligația să facem mai mult ca România să fie cunoscută mai bine printre cetățenii Republicii Moldova! Propaganda sovietică a semănat multă ură printre minoritățile Moldovei. Nici un etnic rus nu se simte discriminat în țara noastră! În ultimii ani, imaginea României în Moldova s-a schimbat mult. Propaganda antiromânească a eșuat! (…) Am fost despărțiți fără voia noastră și avem obligația să corectăm această nedreptate! Vă rog să aveți curaj și să faceți ceea ce noi din PMP am stabilit în statutul nostru promovarea Unirii Moldovei cu România! Așa cum PMP au stabilit o legătură cu PUN, vă recomandăm să faceți la fel, pentru că doar așa putem să ne atingem acest ideal! Să nu mai pierdem ocazii pe care istoria ni le scoate în cale! Locul Republicii Moldova este în Europa, iar noi nu-i putem duce pe această cale singuri. Avem nevoie de parteneri și sunt convins că avem o diplomație eficientă, dar și instrumente date de dreptul internațional public și putem decide aici, când și Parlamentul de la Chișinău va fi decis să facă la fel în acest sens! Să fie revanșa noastră! Colegi, orice ideal se împlinește prin pasiuni și curaj, nu prin hârtii, scuze și resemnări!”, a spus Eugen Tomac.

Deputat al minorităților, discurs fulminant. Ponta, intervenție caracteristică

Poate cel mai frumos și mai mobilizator discurs l-a avut deputatul Varujan Pambuccian, din partea minorităților, care a concluzionat faptul că argumentele referitoare la UE și aprobările NATO sunt povești sau scuze și că România singură trebuie să fie în stare să se unească cu Republica Moldova.

„Prea multe parlamente… unul ar fi fost de ajuns! Cam asta e diferența între România aceea și România de azi! Din formulele de adresare! Atunci era un singur Parlament, o Românie cu adevărat mare, din toate punctele de vedere și când se vorbește aici de părțile României care au venit, poate ar fi bine să ne amintim că Banatul a venit ca o parte distinctă! Acela a fost un moment astral! Era un stat independent, reîntregit de doi mari regi. Doi oameni care au contribuit la acel moment și pe care îl uităm sau îl pomenim doar pe Brătianu, de Vaida Voievod nu spunem nimic… Basarabia se numește așa, pentru că partea ei de sud era parte a regatului lui Mircea cel Bătrân, pentru că a fost parte a unui regat condus de dinastia Basarabilor. Moldova este altceva! Este a dinastiei Mușatinilor! Tot pământ românesc! Când vorbim de reîntregirea României, nu vorbim de Unirea Moldovei cu România, ci de revenirea Basarabiei la Țara Mamă, e o mare diferență! Dacă atunci a existat o generație care a putut să facă asta, nu văd de ce astăzi generația din această sală nu poate face același lucru! Vorbim cu vorbe frumoase, o să fim din nou împreună în interiorul UE… nu cred că Vaida Voievod, Brătianu, regele Ferdinand, s-ar fi gândit să fim împreună într-o alianță, ci într-o țară! Care, sigur, are locul ei firesc în interiorul UE, ca aliată în interiorul NATO, în genul acesta de civilizație… În numele acestui firesc aștept ca românii din Basarabia să revină în Țara Mamă, pentru că noi, indiferent de ce tâmpenii veți auzi, suntem pregătiți să fim din nou România care a fost!”, a spus Varujan Pambuccian.

Ultima intervenție la tribuna Parlamentului a fost neașteptată și interesantă. Din partea deputaților neafiliați, a vorbit Victor Ponta, care, voalat, a pus presiune pe Liviu Dragnea.

„Dacă cei de peste Prut ar fi primit un leu pentru fiecare vorbă frumoasă din ultimii 28 de ani, astăzi ar fi fost cea mai bogată țară din Europa! Proiecte importante desfășurate împreună cu domnii Leancă și Candu, mă refer la grădinițe, gazoductul, teatrul de la Cahul, să fie continuate! În 2014, având sprijinul, investițiile, prietenia României, alegerile în Republica Moldova au fost câștigate de forțele pro-românești. În noiembrie, anul acesta, vor fi din nou alegeri, dacă vor primi de la București doar vorbe frumoase s-ar putea ca cetățenii Republicii Moldova să decidă la alegeri să nu vină spre România, ci să meargă spre Rusia, așa încât salut încă o dată vorbele și declarațiile, dar sper ca România să facă mult mai mult”, a spus Victor Ponta.

„Declaraţia solemnă pentru celebrarea unirii Basarabiei cu Ţara Mamă, România, la 27 martie 1918” a fost adoptată de deputați și senatori, fiind înregistrate și 19 abțineri, din partea UDMR.

CITEȘTE ȘI:

VIDEO Chișinău, centrul românismului. „Adresăm clasei politice din cele două state și comunității internaționale Proclamația Marii Adunări Centenare pentru Reunire”!

La ședința solemnă cu prilejul împlinirii a 100 de ani de la Unirea Basarabiei cu România au participat și organizatorii celei mai ample manifestații unioniste din ultimii 25 de ani, cea de duminică de la Chișinău. De altfel, declarația adoptată în Parlament a fost redactată de platforma unionistă Acțiunea 2012.

„Mulțumim Parlamentului! Este o declarație istorică, pe măsura așteptărilor!”, a spus președintele platformei unioniste, George Simion.

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*