Morminte de deținuți politici, descoperite la fostul lagăr de la Periprava, de IICCMER

Biroul de informare şi relaţii publice din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie aduce la cunoștință faptul că, în continuarea cercetărilor efectuate în dosarul complex al „procesului comunismului în România” – menit a stabili adevărul juridic în legătură cu o situaţie de fapt derulată în perioada totalitarismului, cu referire particulară la anchetele penale efectuate de organele de securitate şi miliţie împotriva oponenţilor regimului comunist – procurorul șef al Secției parchetelor militare, generalul de brigadă  magistrat Gheorghe Cosneanu și procurorul de caz, colonel magistrat Octavian Toma din cadrul aceleiași structuri au participat,  în cursul lunii iulie 2017, la activitatea  de căutare, descoperire, și recuperare a rămășițelor pământești ale deținuților politici decedați în fosta colonie penitenciară de la Periprava.

Procurorii militari continuă cercetările în vederea identificării victimelor, sens în care cadavrele descoperite au fost ridicate și trimise la Institutul de Medicină Legală în vederea realizării expertizelor de specialitate.

Activitatea s-a desfășurat în colaborare cu experții Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER).

CITEȘTE ȘI:

File de istorie uitată și înviată: martirii de la Canalul Dunăre-Marea Neagră, comemorați ca sfinți

Sute de deținuți politici au murit în lagărul de muncă de la Periprava, în intervalul 1953 – 1960, „recordul” fiind de 44 de deţinuţi în doar şase luni, între decembrie 1959 şi iunie 1960, în lagărul de muncă de la Periprava, condus de fostul comandant al puşcăriei comuniste, col. (r) Ion Ficior. Victimele lagărului erau înmormântate fără cruce, într-un colţ al cimititirului lipovenesc. Pe 29 martie a.c., Ficior a fost condamnat la 20 de ani de închisoare, decizie definitivă, de judecătorii Instanței Supreme. Fostul comandant al lagărului este vinovat de moartea a 103 deținuți politici.

IICCMER a desfăşurat în perioada 17-27 iulie 2017 a patra campanie de investigaţii arheologice în localitatea Periprava, com. C.A. Rosetti, jud. Tulcea. Acţiunea a avut ca principal obiectiv căutarea, descoperirea şi recuperarea rămăşiţelor pământeşti ale deţinuţilor politici decedaţi în fosta colonie penitenciară ce a funcționat în apropierea satului.

În cursul anilor 2013 și 2015-2017, IICCMER a organizat și desfăşurat patru campanii de cercetări arheologice în perimetrul actualului cimitir lipovenesc din Periprava. La prima campanie din 2013 nu a fost sesizat Parchetul Militar, astfel că instituțiile abilitate (Procuratura, Poliția, Medicina Legală) nu au fost implicate, acțiunea fiind mai curând una de sondare și nu de cercetare și recuperare a osemintelor. În acest loc, în perioada anilor 1959-1964, au fost înhumaţi un mare număr de deţinuţi politici decedați în colonia de muncă de la Periprava. Zona din cadrul cimitirului unde se află mormintele deţinuţilor a fost stabilită pe baza informaţiilor obţinute de la localnicii mai în vârstă ai satului, precum şi de la unii foşti angajaţi ai coloniei penitenciare. La suprafaţa solului nu au fost puse niciodată semne distinctive care să indice prezenţa acestor morminte. În campania de cercetări arheologice recent încheiată au fost practicate două mari unităţi de săpătură cu o suprafaţă însumată de 121,5 metri pătraţi, în acestea fiind identificate şi cercetate un număr de 13 morminte. În cele patru campanii de săpături au fost executate 12 secţiuni arheologice, în cadrul cărora au fost descoperite 33 de morminte. Dintre acestea, un număr de 31 de morminte, prin caracteristicile de înhumare, sunt considerate că aparțin unor deținuți. Două dintre morminte, care nu erau marcate la suprafața solului, aparțin însă unor localnici decedați în urmă cu peste două decenii, despre care se cunoaște că s-au sinucis și au fost îngropați în necropola deținuților.

Conform informaţiilor documentare existente precum şi din mărturiile multor foști deţinuţi politici care au fost internaţi în colonia penitenciară de la Periprava, rezultă că decesele din acest lagăr de muncă forţată au fost cauzate de înfometare și frig, de lipsa apei potabile şi a asistenţei medicale, de accidentele intervenite pe fondul condiţiilor de muncă istovitoare şi de regimul de detenţie pe care mulţi l-au îndurat în lagărele şi închisorile unde au fost încarceraţi anterior. Unii dintre deţinuţi au fost ucişi şi prin împuşcare, mai ales în cursul unor tentative de evadare. Toate acestea au fost potenţate de condiţiile de viaţă existente în Deltă şi de comportamentul abuziv şi violent al personalului coloniei. În perioada în care unitatea a funcţionat ca formaţiune independentă, din documentele oficiale rezultă că la Periprava au murit cel puţin 124 de deţinuţi, identificaţi nominal, în majoritate politici, dar şi de drept comun.

Majoritatea defuncţilor au fost depuşi la înmormântare în rogojini din stuf sau în sicrie confecţionate din material lemnos, din care se mai păstrau resturi degradate precum şi cuie corodate. Starea de conservare a scheletelor era una precară, asupra lor nefiind descoperite obiecte de inventar funerar, trupurile celor morţi fiind înhumate fără veşminte.

Pentru 11 dintre scheletele identificate şi dezvelite în cursul recentei campanii arheologice s-a urmat procedura legală, specifică în astfel de cazuri. Osemintele defuncților au fost demontate și recuperate în prezenţa unui medic legist, fiind împachetate și transportate la Serviciul de Medicină Legală din cadrul Spitalului Județean Tulcea. După examinarea medico-legală, ca și în anii precedenți, acestea vor fi transferate pentru analize specializate la Institutul Naţional de Medicină Legală Mina Minovici din Bucureşti, unde se realizează și testele pentru stabilirea ADN-ului persoanelor decedate. Procedurile legale s-au aplicat începând din 2015, fiind necesară redeschiderea secțiunilor practicate în 2013 pentru a se cerceta și recupera osemintele din mormintele depistate în prima campanie. Informaţiile obţinute vor completa o bază naţională de date, care va cuprinde treptat toate informaţiile de acest tip ce se vor obţine de la victimele care vor mai fi descoperite şi deshumate pe teritoriul naţional şi a căror identitate este incertă sau nu poate fi stabilită prin alte metode. Scopul acestui demers urmărește verificarea și compararea ADN-ului obținut de la rudele și urmașii în viață ai victimelor cu baza națională de date aflată în curs de constituire. Pe această cale facem din nou apel către rudele și urmaşii deţinuţilor politici morți la Periprava, ca să ne contacteze şi să ne fie alături în demersul nostru de identificare a osemintelor descoperite până în prezent, dar şi a celor care se vor recupera în campaniile arheologice viitoare.

Investigaţiile arheologice s-au efectuat în prezenţa procurorului de caz (colonel magistrat Octavian Toma) și a șefului Secției Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (general de brigadă magistrat Gheorghe Cosneanu), instituţie care în 2015 a fost sesizată de IICCMER în legătură cu persoanele decedate în lagărul de la Periprava şi a locului unde acestea au fost înhumate. Aceștia au fost asistați de un specialist criminalist din cadrul Inspectoratului Judeţean de Poliţie Tulcea (agent șef Gabriel Cristea) și de un medic legist de la Serviciul Județean de Medicină Legală Tulcea (dr. Vasile Dașanu).

Cercetările au fost efectuate de către un colectiv de arheologi și istorici de la IICCMER şi instituţiile muzeale colaboratoare, alcătuit din Gheorghe Petrov (coordonator), Marius Oprea, Constantin Petre, Florin S. Soare, Constantin Vasilescu, Paul Scrobotă, Gabriel Rustoiu și Horaţiu Groza. Alături de aceştia, în teren s-a aflat şi d-nul Radu Preda, preşedinte executiv al IICCMER.

Acțiunea s-a desfășurat în colaborare cu Televiziunea Română, care a trimis la Periprava o echipă de filmare, și Asociația Foștilor Deținuți Politici din România (AFDPR), la lucrări fiind prezent președintele acesteia, d-nul Octav Bjoza. Activitățile de organizare și cercetare din această campanie au fost sprijinite de Prefectura judeţului Tulcea, Rezervația Biosferei Delta Dunării şi Primăria comunei C. A. Rosetti.

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*