LEGENDA eroului dobrogean Gogu Puiu, evocată la Constanța. „Îi mărturisim pe acești oameni, cu atât mai mult cu cât România de astăzi trăiește momente dramatice”

Gogu Puiu este unul din simbolurile rezistenței anticomuniste, având raza de acțiune în Dobrogea, unde a a organizat mai multe focare de luptă armată, cu scopul declarat al eliberării naționale. În amintirea sa și a luptei pe care a dus-o, Asociația „Gogu Puiu” și „Haiducii Dobrogei” și Fundația „Ion Gavrilă Ogoranu” au organizat, sâmbătă, la Constanța, două evenimente de evocare a memoriei lui Gogu Puiu și a luptătorilor săi, numiți „Haiducii Dobrogei”.

CITEȘTE ȘI:

Eroul dobrogean, Gogu Puiu, comemorat la Constanța

Comemorarea Haiducilor Dobrogei a început la Cobadin și, ulterior, la sediul Curții Brâncovenești din municipiul Constanța, ultimul eveniment fiind marcat de prezența președintelui Fundației „Ion Gavrilă Ogoranu”, Florin Dobrescu; președintele asociației „Haiducii Dobrogei”, Elena Puiu (nepoata lui Gogu Puiu) și președintele de onoare al Asociației „Gogu Puiu și Haiducii Dobrogei”, Zoe Rădulescu, fiica lui Gogu Puiu, născută în închisorile comuniste și prof. univ. Marian Cojoc. De asemenea, au mai participat fostul deținut politic, unul dintre ultimii deținuți de la „experimentul Pitești”, George Cușa; IPS Teodosie și președinții PNȚCD Constanța, Adrian Țapliuc, de la organizația județeană și Aurel Popescu, de la organizația municipală a formațiunii politice. Ca un trist obicei, liberalii au lipsit de la o astfel de manifestare organizată în cinstea luptei și rezistenței anticomuniste.

„Prin acești oameni a existat practic neamul românesc, a existat România și dacă astăzi putem să ne mândrim cu faptul că România a fost singura țară din fostul lagăr sovietic cu o rezistență armată anticomunistă atât de îndelungată este datorită îndrăznelii și demnității pe care acești oameni le-au avut. Eu sunt convins că, deși astăzi, în urma unor legi pe care Parlamentul, președinția, Guvernul, la presiuni internaționale, le-au adoptat, aruncându-i din nou într-un fel de ilegalitate, sunt convins că peste decenii numele lor vor figura în școli, muzee și în instituțiile oficiale alături de efigiile celorlalți eroi ai neamului, așa cum au fost Ștefan cel Mare, Mihai Viteazu, Avram Iancu ș.a.m.d. Noi ne facem datoria și continuăm să îi mărturisim pe acești oameni, cu atât mai mult cu cât România de astăzi trăiește momente dramatice. Pe lângă crizele politice și sociale care devin tot mai acute, credem că în general în Europa are loc o transformare în rău a situației generale. Spectrul care se profilează la orizont este tot mai îngrijorător. Europa este amenințată de o invazie sub forma imigrației. În partea de vest, dar și în restul UE, există o ofensivă de distrugere a identității națiunilor și de alungare din viața socială a fundamentelor creștine. Este o situație îngrijorătoare și prin spectrul războiului care devine tot mai prezent în partea de răsărit, unde Rusia revine la metehnele imperiale din perioada sovietică, așa încât credem că astăzi România se află înconjurată de incertitudini și adversități, tineretul românesc are nevoie de modele! Cele mai recente modele se află exact în numele și în sufletele acestor martiri pe care i-am comemorat astăzi! Mă bucur că sunt în sală urmași ai celor căzuți în lupte, executați sumar de Securitate sau care au făcut ani îndelungi de închisoare!”, a spus Florin Dobrescu.

La evenimentul de sâmbătă, ca un prilej de maximă intensitate emoțională, a participat și Iancu Ciolacu, fiul lui Nicolae Ciolacu, un alt luptător al rezistenței anticomuniste, care a decedat la vârsta de 98 de ani, călugăr, la Mânăstirea Sâmbăta de Sus. Iancu Ciolacu este rezident în Statele Unite și a venit în România special pentru evenimentul de sâmbătă de la Constanța.

„Acești oameni sunt pentru noi niște luceferi care nu apun niciodată! Atunci când aducem memoria lor în actualitate, dârzenia, vitejia, este o ofrandă pentru noi! Rezistența lor durează și în vremea noastră, chiar dacă acum avem libertate, pentru că această libertate nu este deplină, vedem că anumite personalități nu mai au voie să fie evocate, sunt înlocuite într-un mod inexplicabil. De aceea, o libertate deplină nu există decât înaintea lui Dumnezeu, libertatea este a lui Dumnezeu, așa au înțeles acei oameni!”, a spus IPS Teodosie.

 

Cojoc: „Gogu Puiu nu făcea parte din Mișcarea lui Horia Sima”

Prof. univ. Marian Cojoc, prezent la eveniment, a expus ca un adevărat profesionist modul științific de abordare a evenimentelor istorice.

„Este sau nu un erou cineva care se luptă cu un sistem și reușește, parțial, să îl penetreze în punctele sale sensibile? Dobrogea este o zonă specială, numai un om cu un curaj aparte putea să ducă la bun sfârșit o acțiune de acest gen: cu trupe de ocupație, cu lipsa unor repere naturale care să convingă. Gogu Puiu a reușit… pentru publicul larg, este necesar un adevăr pentru acest moment, însă nu poți să negi esența unui om cu un curaj aparte, care, dincolo de culoarea politică avută, pierdută, regăsită, există documente ale organelor de urmărie care susțin că Gogu Puiu nu mai face parte din Mișcarea Legionară la momentul acțiunii respective sau nu face parte din Guvernul de eliberare al lui Horia Sima, deci este clar că ar fi pe linia codrenistă, pe linia veche a Mișcării respective, adică anul deja 1947, când intră în țară… Cine urmează să condamne o astfel de personalitate are tot dreptul să o facă, dar cu dovezile aferente, noi consemnăm că acolo s-a luptat, foarte devreme, la puțin timp după instaurarea regimului comunist în România, iar Gogu Puiu merită toată aprecierea din această perspectivă. Mai departe, orice se poate scrie, spune, cu o singură condiție: argumentarea și dovezile să fie științifice!”, a spus prof. univ. Marian Cojoc, pentru TOMIS NEWS.

Țărăniștii, jenați de absența liberalilor

Prezent la eveniment, președintele PNȚCD Constanța, Adrian Țapliuc, și-a exprimat mâhnirea că astfel de lecții de istorie nu se predau în sistemul educațional. De asemenea, a constatat cu tristețe absența liberalilor de la evenimentul care evocă lupta la care și vechii liberali au participat și, astăzi, se ascund cu nerușinare.

„Eu am sentimente care mă marchează când se vorbește de lupta anticomunistă, deținuți politici… sunt lucruri care mă marchează. Învăț lucruri noi pe care le transmit mai departe. Din păcate, tineretul din ziua de azi… dar nu e numai vina lor… sistemul de învățământ nu dă doi bani pe perioada aceasta neagră a României, fie că e vorba de legionari, țărăniști, liberali. Eu când aud de astfel de acțiuni, merg! Și eu mă întreb de ce nu vin liberalii și îmi pare rău… Nu știu, eu sunt un țărănist care îmi doresc pe toate căile să se afle aceste lucruri. Mi-au plăcut expose-ul lui Gogu Cușa și am aflat lucruri incredibile despre ceea ce s-a întâmplat în temnițele comuniste. Eu nu voi fi simpatizant legionar, dar când e vorba de lupta anticomunistă sunt prezent, mă duc! Sper că se va dezvolta și se va învăța în școli despre înschisorile comuniste”, a spus Țapliuc, pentru TOMIS NEWS.

Haiducii Dobrogei reprezintă o filă de istorie puțin știută a rezistenței comuniste dintre Dunăre și Marea Neagră, iar Gogu Puiu este unul din simbolurile rezistenţei anticomuniste din Dobrogea de la mijlocul veacului trecut, fiul preotului paroh din localitatea Mihail Kogălniceanu. A organizat focare de rezistență în Târguşor, Cheia, Mihail Kogălniceanu, Băltăgeşti, a făcut legături cu nucleele din Cogealac, Sinoe, Lunca, Beidaud, Sarighiol de Deal, Runcu, Râmnic, Vulturu şi a întărit organizaţiile din Viişoara, Cobadin, Cochirleni, Ciocârlia, Medgidia, Gălbiori și Nistoreşti, la un moment dat 15.000 de oameni fiind sub comanda eroului dobrogean. A fost ucis pe 19 iulie 1950, când, casa fiindu-i asaltată de trupele Securității, și-a utilizat toată muniția și s-a sinucis, aruncându-se pe ultima grenadă ce o purta la şold. Mișcarea de rezistență fondată de el a luptat până spre 1962.

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*