JALE din cauza Legii operațiunilor offshore. Guvernul acordă scutiri de impozite și permite corporațiilor să încalce proprietatea privată. Un deputat acuză: „România își cedează dreptul la suveranitate”!

Fostul premier Mihai Tudose a iniţiat şi a trimis în dezbatere la Parlament un proiect prin care operatorii offshore vor fi scutiţi de impozitul suplimentar, în urma liberalizării pieţei gazelor. Proiectul de Guvern, continuat astăzi de premierul Viorica Dăncilă, prevede mai multe nereguli aflate în detrimentul intereselor României, a administrațiilor locale, a calităţii vieţii şi intereselor oamenilor care locuiesc în unele zonele costiere, în special Tuzla și Corbu.

Ilegalități pe bandă!

Proiectul de lege privind unele măsuri necesare pentru implementarea operațiunilor petroliere de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore elimină, la art. 2, dreptul primăriilor de a emite autorizațiile de construire, acestea fiind emise doar de Ministerul Energiei. De asemenea, lucrările sunt percepute ca fiind de „interes public major”, ceea ce înseamnă că grămada de corporații (precum LUKOIL, OMV, EXXON-BAHAMAS, PAN ATLANTIC PETROLEUM BSOG-CARLYLE ș.a.) vor primi scutiri fiscale pe toată durata exploatării!

În altă ordine de idei, la art. 6, proiectul prevede faptul că certificatele de urbanism, avizele, acordurile, autorizațiile eliberate pentru diagnosticul arheologic, precum şi orice alte permise şi autorizații emise în vederea executării lucrărilor sunt valabile pentru o perioadă inițială de 36 de luni de la data emiterii cu posibilitatea prelungirii la cerere cu încă 24 de luni, ceea ce înseamnă că, odată primite, documentele au valabilitate șase ani, perioadă în care titularii pot să nu înceapă lucrările și să negocieze cele mai favorabile condiții fiscale (redevențe, scutiri de impozite etc.) și în care nici o autoritate nu poate schimba condițiile și termenii din documentele eliberate.

Situația se îngroașă la art. 7, care specifică negru pe alb faptul că lucrările se realizează fără elaborarea, avizarea şi aprobarea, în prealabil, a oricăror documentatii de amenajare a teritoriului şi/sau documentații de urbanism , inclusiv în absența planului de amenajare a teritoriului județean şi a planului urbanistic general. De asemenea, interdicțiile şi restricțiile legale, din documentațiile de urbanism şi de amenajare a teritoriului, din planurile de management şi/sau din planul de gospodărire integrată a zonei costiere nu sunt aplicabile.

Dreptul la proprietate este încălcat flagrant la art. 11, care acordă dreptul de trecere corporațiilor fără nici o piedică pe proprietățile private:

(1) Dreptul de trecere prevăzut la art.10 are caracter legal şi se exercită de drept, necondiționat de înscrierea acestuia în cartea funciară, fără a necesita obținerea unui acord prealabil al proprietarilor sau al altor titulari de drepturi reale sau activități desfăşurate în legătură cu imobilele afectate, cu condiția îndeplinirii procedurii de notificare prevăzută la art.12.

Cireașa de pe tort o găsim la art. 16, alin. 2, care specifică faptul că este exceptat de la avizarea studiilor de impact pentru activitățile cu impact negativ Comitetul Național al Zonei Costiere, autoritatea care în ultimii 16 ani a gospodărit zona costieră și are cea mai mare expertiză ca autoritate publică în problemele referitoare la zona costieră și litorală.

Pe de altă parte, Agenția Națională pentru Resurse Minerale şi titularii de acorduri petroliere pot încheia acte adiţionale la acordurile petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore aflate în curs de executare la data intrării în vigoare a prezentei legi pentru a reflecta la nivel contractual prevederile prezentului acord.

Platforma Lebăda a OMV Petrom este singura facilitate de producţie de petrol offshore existentă în România și, astfel, proiectul de lege ar putea fi favorabil pentru această companie.

Parlamentul pocnit cu o lege halucinantă. Reacții firave. Daniel Gheorghe: „Eu nu cunosc un contribuabil român care să își poată negocia regimul fiscal”

Doar doi parlamentari au reacționat serios la prevederile Legii off-shore. Senatorul constănțean Ramona Nicoleta Dinu a depus zece amendamente la acest proiect, a reclamat trista experiență care reflectă o mare discrepanţă între beneficiile obţinute de operatorii economici şi beneficiile obţinute de statul român și care s-ar putea repeta prin proiectul de față. Din cele zece propuneri, a fost admis doar amendamentul care prevede: „persoanele şi organele administraţiei publice centrale şi locale, precum şi unităţile teritoriale ale acestora, titulare de drepturi reale, altele decât dreptul de proprietate asupra imobilelor, nemulţumite de cuantumul compensaţiilor şi/sau despăgubirilor stabilite, se pot adresa instanţelor judecătoreşti competente”.

Al doilea parlamentar este deputatul liberal Daniel Gheorghe, care a trimis o interpelare premierului Viorica Dăncilă. Deputatul a explicat pe larg, pentru TOMIS NEWS, neregulile Legii offshore.

„Prin această lege se întâmplă o chestiune absolut ilogică: statul român nu mai poate actualiza nivelul redevențelor în raport cu realitățile care sunt în desfășurare pe piața internațională a hidrocarburilor, în raport cu necesitățile sale ca stat suveran și nici în raport cu prețul de referință la gaz. Noi am mai plătit o redeverență care era raportată la un preț de referință al gazului de prin 2008, iar pe piața internațională toate aceste lucruri fluctuează. De asemenea, este o chestiune de natură suverană, ca statul să își stabilească redevențele la nivelul pe care îl consideră. Una este impozitarea sau supraimpozitarea, iar redevența este altceva, un fel de chirie care se raportează la producția brută rezultată din respectivul zăcământ care ține de o anumită resursă naturală: hidrocarburi, petrol, gaze, diverse minereuri. Oricum, România are redevențe la nivel redus, comparativ cu alte țări europene, ținând faptul că prețul final la carburanți, la gaze, este foarte ridicat. (…) România, prin această lege, se obligă să nu crească nivelul redevențelor, ceea ce este o absurditate! Cum să nu reglezi în funcție de fluctuațiile de pe piețele internaționale și în funcție de propriile tale necesități economice și financiare? Resursa naturală, conform Constituției, aparține acestei națiuni, administrată de statul român, prin Guvern. Apoi, mai este o problemă, aceea că există o exceptare de la o OG, care prevede impozitarea suplimentară a veniturilor care vin din acele supraprofituri care se realizează ca urmare a dereglementării pieței gazelor și s-a ajuns la anumite disproporții între ceea ce companiile încasau și banii cu care statul ar rămâne. Avem de-a face cu un credit fiscal: niște companii cu cifre de afaceri de multe miliarde de euro și de dolari, străine, sunt și din Vest și din Est sau din Vest cu influențe din Est… garantate de statul român! Creditul fiscal reprezintă o formă de ajutor de stat! Nu poți să dai la întreprinzătorii români, la agricultorii români, la industria mică și mijlocie, dar vin niște super companii care pot să primească aceste ajutoare, iar statul, pe cârca întreprinzătorilor mici, mijlocii, asigură bugetul de stat. (…) Trebuie să existe o economie liberă, un raport normal între cerere și ofertă și, bineînțeles, responsabilitate, pentru că de aceea se ajunge la mari crize: când nu îți asumi responsabilitatea ca stat! Apoi, sunt probleme legate de dreptul de proprietate al persoanelor care dețin proprietăți în zona costieră! Se pot construe o serie de facilități care țin de exploatarea gazului, anumite microcentrale, stații de prelucrare, lucru complex, care pot să ducă la anumite probleme ecologice mari și care se pot construi cu absența urbanismului! Poți să faci o stație de tratare a gazului în zona Mării Negre în condiții mai permisive decât un cetățean care să își construiască un atelier sau o casă! Este absolut halucinant! (…) Sunt prea multe derogări, de natură economică, fiscal-financiară, de la legislația în domeniul construcțiilor și a mediului… Eu nu știu vreun contribuabil român să își poată negocia regimul fiscal. Știu că ANAF vine și trântește ușa și au închis afaceri ale unor oameni simpli pentru datorii de 20-30 lei. Iată că avem o dublă măsură! (…) Este firesc ca aceste corporații să își urmărească propriile interese, să maximizeze profitul, dar aici nu cred că este vorba strict de o chestiune economică, cred că este vorba și de presiuni de natură politică. Dar, nimeni nu te obligă, nimeni nu intră peste tine în Guvern; o țară demnă care își cunoaște interesele știe să pună piciorul în prag, indiferent de presiunile care se fac. Bineînțeles, toate acestea sunt dublate de incompetența pe care o văd din zi în zi în actualul Guvern, lipsa de interes, avem o grămadă de structuri, de agenții în control și ne trezim cu tot felul de acte normative livrate Parlamentului…”, a spus deputatul Daniel Gheorghe, pentru TOMIS NEWS.

Avize pe bandă în Senat și Cameră. Rivalii de la televizor, la braț în comisiile parlamentare!

Proiectul de lege care stabileşte eliminarea supraimpozitării pentru offshore a primit, în noiembrie 2017, avize favorabile pe bandă în Senat.

Comisia pentru dezvoltare și strategie economică, condusă de senatorul Traian Băsescu, a avizat favorabil proiectul pe 13 noiembrie 2017 și la fel a procedat, în aceeași zi, comisia pentru muncă, familie și protecție socială. A doua zi venea și avizul favorabil de la comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului, iar pe 22 noiembrie se dădea avizul favorabil la comisia pentru buget, finanțe, condusă de actualul ministru al Finanțelor, Eugen Teodorovici.

Pe 6 februarie veneau ultimele avize favorabile de la comisia economică, condusă atunci de fostul senator liberal Daniel Zamfir și de la comisia pentru transporturi.

Intrată la votul final din Senat, Legea offshore a fost adoptată pe 12 februarie cu 85 de voturi pentru și 17 abțineri.

Ajuns la Camera Deputaților, forul decizional în acest caz, proiectul Legii offshore beneficiază de un regim similar de la Senat: avizele favorabile au fost acordate pe bandă, de la comisia pentru mediu (5 martie a.c.), comisia pentru transporturi (7 martie), comisia pentru muncă și protecție socială (14 martie) și comisia pentru buget, finanțe (11 aprilie). Termenul pentru depunerea amendamentelor a expirat pe 28 februarie (au fost doar nouă zile la dispoziție), iar raportul comisiei pentru industrii, condusă de deputatul de Constanța, Iulian Iancu, trebuia emis până pe 8 martie.

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*