Intrarea în vigoare a Legii privind insolvența persoanelor fizice se amână DIN NOU: Încă cinci luni, pentru „pregătire riguroasă”

Aplicarea Legii insolvenței persoanelor fizice va avea un nou termen de prorogare, termenul de intrare în vigoare fiind prelungit cu cinci luni, de la 1 august 2017 la 1 ianuarie 2018, potrivit unei Ordonanțe adoptată astăzi de Guvern.

Decizia a fost luată de Executiv având în vedere complexitatea domeniului reglementat prin această lege, precum și punctul de vedere al Consiliului Superior al Magistraturii în care semnalează faptul că este nevoie de pregătirea riguroasă a capacității administrative a instanțelor chemate să aplice procedurile insolvenței persoanelor fizice. De asemenea, în adresa CSM se menționează și faptul că legislația recent adoptată privind darea în plată oferă soluții alternative pentru ipotezele în care dezechilibre contractuale au dus la pierderea utilității contractului pentru una din părți. Prin urmare, prelungirea termenului de aplicare a Legii privind procedura insolvenței persoanelor fizice „are scopul să asigure timpul necesar pentru pregătirea personalului responsabil”.

Informații suplimentare:

Legea insolvenţei persoanelor fizice a fost adoptată în Parlament în data de 20 mai 2015. Aplicarea Legii insolvenței persoanelor fizice a mai fost amânată cu un an, respectiv până în decembrie 2016, iar ulterior, cu încă șapte luni, termenul pentru intrarea în vigoare fiind stabilit pentru 1 august 2017.

După adoptarea acestei legi, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorului și Ministerul Economiei au luat mai multe măsuri care să pregătească intrarea în vigoare a Legii nr.151/2015 privind procedura insolvenței persoanelor fizice. Astfel, a fost elaborat un Plan de acțiune comun care cuprinde măsurile legislative si administrative ce ar trebui luate pentru a putea aplica Legea nr. 151/2015 a insolvenței persoanelor fizice.

Potrivit acestui plan, a fost aprobată Hotărârea de Guvern privind organizarea și funcționarea Comisiilor de insolvență (publicată în Monitorul Oficial în 22.01.2016). Ulterior, au fost desemnate persoane responsabile în Comisia de insolvență la nivel central de către: Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor, Oficiul Național al Registrului Comerțului, Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul Muncii, Familiei și Persoanelor Vârstnice, Ministerul Justiției, iar Comisia este funcțională.

CITEȘTE ȘI:

După ȘAPTE ANI de așteptare, legea insolvenței persoanelor fizice intră în linie dreaptă: s-au publicat normele metodologice de aplicare a legii

La nivelul ANPC au fost elaborate mai multe documente necesare pentru pregătirea punerii în aplicare a legii, respectiv: criterii pentru evaluarea nevoilor de locuit ale debitorilor si ale familiilor lor; criterii generale pentru stabilirea nivelului de trai rezonabil; formular de cerere pentru deschiderea procedurii de insolvență; procedura de lucru pentru Comisiile de insolvență.

Pentru Direcția Insolvență din ANPC sunt prevăzute un număr de 270 posturi contractuale.  Pentru anul 2017 au fost bugetate 68 de posturi care au fost scoase la concurs și sunt în procedura de ocupare, urmând ca în anul 2018 să fie bugetate celelalte 202 posturi.

De asemenea, în iunie 2017, Guvernul a aprobat Normele metodologice pentru aplicarea Legii nr. 151/2015 privind procedura insolvenței persoanelor fizice, prin care sunt stabilite modalitatea de desfășurare a ședințelor de conciliere, modul de comunicare cu debitorul și creditorii, tipurile de onorarii pentru administratorul procedurii și lichidator, precum și cuantumul minim și maxim al acestor onorarii.

Un istoric trist

Proiectul legii insolvenţei persoanelor fizice, îngropat la Camera Deputaţilor încă din 2010, a fost repus în discuţii în noiembrie 2014, după ce nu a scăpat nici de măscărirea din partea politicului, întrucât discutam la un moment dat de patru proiecte similare, printre care unul, preluat din 2012 de  fostul deputat constănţean, Dănuţ Culeţu şi, al doilea, iniţiat  de deputatul PSD, Ana Birchall. În cazul celui de-al doilea proiect, cel mai probabil în scop electoral, Guvernul a dat aviz favorabil în luna octombrie 2014, încălcând astfel angajamentul asumat faţă de Fondul Monetar Internaţional. În ciuda existenței proiectului încă din 2010, inițiat de senatorul de atunci Iulian Urban, de-a lungul timpului mai mulţi parlamentari s-au întrecut în proba de paternitate viteză, dorind să-şi pună amprenta pe propria lege. A ieşit o aglomeraţie în comisiile juridice ale Camerei Deputaţilor, întrucât Senatul a aprobat pe bandă proiecte asemănătoare.

După șase ani și îndelungi lupte pentru implementarea sau amânarea implementării, legea falimentului personal, nr. 151/2015, a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 464 din 26 iunie 2015 și trebuia să intre în vigoare în 26 decembrie 2015. Termenul de aplicare a fost amânat de premierul Dacian Cioloș prin OUG 61/2015 publicată în Monitorul Oficial nr. 962 din 24 decembrie 2015, pentru data de 31 decembrie 2016.

CITEȘTE ȘI:

Cioloș dă lovitura înainte de plecare: a anulat DIN NOU intrarea în vigoare a legii insolvenței persoanelor fizice. Dobre: „Acest Guvern a cauzat foarte multe probleme”

Potrivit proiectului, românii care au datorii vor avea posibilitatea să-și declare falimentul personal. Aceștia vor beneficia de două proceduri: una administrativă, care prevede că, în fața unei comisii de insolvență, își vor putea face un plan de reeșalonare a datoriilor pe 5 ani, și o procedură de lichidare în fața instanțelor de judecată. Pentru debitorii în executare silită sau deja executați, falimentul personal este ultima redută având în vedere că, odată cu înființarea comisiilor de insolvență, executarea silită va opera până la recuperarea întregului debit, chiar dacă imobilele au fost vândute și penalitățile cresc zilnic. Insolvența debitorului se prezumă atunci când acesta, după trecerea unui termen de 90 de zile de la data scadenței, nu a plătit datoria sa față de unul sau mai mulți creditori. Prezumția este relativă, așa cum arată și legea, ea putând fi oricând răsturnată, în sensul că orice creditor poate indica o sursă de venit pe care debitorul o ascunde, iar atunci starea de insolvență dispare și atrage și reaua credință a debitorului.

Cererea debitorului trebuie depusă la Comisia de insolvență, împreună cu un plan de rambursare, aceasta fiind un formular tipizat, care cuprinde date și informații referitoare la persoana debitorului, cazier judiciar și fiscal, litigii aflate pe rol, raport al Biroului de credit și alte elemente ce țin de stricta identificare a debitorului persoană fizică. În urma analizării cererii de deschidere a insolvenței pe cale administrative, Comisia, dacă constată că sunt îndeplinite cerințele legale, poate să dispună admiterea în principiu a cererii de deschidere a insolvenței pe baza planului de rambursare a datoriei și procedează la desemnarea unui administrator de procedură.

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*