INTERVIU Președintele comunității elene „Elpis”, Anton Antoniadis: „Vom încerca din nou să doborâm recordul mondial la dans grecesc!”

28 decembrie 1989. Se naște, la București, Uniunea Elenă din România, care și-a dobândit personalitatea juridică la 26 februarie 1990. A doua zi, prima organizație din provincie care se fondează este cea de la Constanța. Anton Traian Antoniadis, președintele organizației constănțene, respectiv comunitatea elenă „Elpis” Constanța, este unul din membrii fondatori ai Uniunii Elene, organizație reprezintă continuitatea istorică şi juridică a comunităţilor greceşti constituite şi organizate în România.

La sfârșitul lunii mai a.c., Antoniadis și-a propus doborârea doborârea recordului mondial de participanţi implicaţi în interpretarea în ansamblu a popularului sirtaki, dansul reprezentativ pentru elenii din toată lumea încă din 1964, conceput de Giorgos Provias, pe muzica lui Míkis Theodorakis, pentru filmul Zorba grecul.

Recordul a fost doborât în 2012, de locuitorii orașului grecesc Volos, unde în dansul lui Zorba s-au prins 5.614 persoane, cu vârste cuprinse între 14 și 89 de ani; iar în luna mai, la Constanța, au participat aproximativ 6.300 de persoane. Numai că, arbitrul Guiness Book, Seyda Subasi Gemici, a explicat că nu poate să recunoască noul record, întrucât s-a întunecat și numărătoarea nu poate avea loc!

CITEȘTE ȘI: 

VIDEO Peste 6.000 de inimi frânte pe plaja Modern, la dansul care ar fi trebuit să ne trimită în Cartea Recordurilor. Antoniadis: „Doamna arbitru nu poate să numere noaptea”

Dezamăgirea s-a transformat într-o nouă ambiție pentru Antoniadis, care este determinat să doboare recordul de la Volos. Nu este singurul obiectiv. Până la sfârșitul anului, comunitatea elenă „Elpis” Constanța va fi implicată în mai multe acțiuni, cu precădere internaționale. Am discutat despre ele, despre comunitatea elenă din Constanța în general, dar și despre multe altele, pe care Anton Traian Antoniadis a fost amabil să le „descoasem” într-un amplu interviu:

Reporter: Comunitățile de greci din România au avut un impact destul de important în istoria modernă a României în diverse zone, precum Brăila, Constanța. Care este impactul lor astăzi?

T.A. Antoniadis: Comunitatea elenă de dinainte de 1989 nu poți să spui că au făcut mare lucru, dar, ca orice minoritate, au fost pricopsiți, oropsiți, la Canal, mutări de ici-colea, se cunoaște istoria. După 1989, am înființat Uniunea Elenă din România și, la o zi după, am înființat comunitatea elenă „Elpis” din Constanța, care a fost prima din provincie. De atunci, avem 21 de comunități în toată țara, unde putem și unde sunt greci care vor să facă ceva și care vor să își mențină obiceiurile și tradițiile. În rest, după cum se știe, grecii sunt iubiți în România și grecii iubesc România. Sunt o grămadă de restaurante, de business-uri, unde toată lumea se înțelege bine cu toată lumea. Spiritul acesta balcanic poate ne unește. 

„Așteptăm intrarea în dezbatere a legii cultelor”

Reporter: Dintotdeauna, grecii au avut un spirit aventurier, întreprinzător, antreprenorial, asta înseamnă că astăzi avem și multe clădiri de patrimoniu. Care este astăzi situația lor?

A.T. Antoniadis: Unele ni s-au retrocedat, mai sunt pe masa organelor abilitate alte clădiri ale comunității… deci, aici vorbim numai de clădirile comunității, nu ale unor greci, ci de cele făcute cu banii comunității. Teatrul Fantasio este făcut de Tranulis și sunt multe. Biserica Greacă, nu putem să spunem nimic altceva decât că din 1990 până în momentul de față am înțeles că legea cultelor încă nu s-a dezbătut, așa că comuniștii care au luat clădirile de la, bănuiesc, toate naționalitățile, în special cele de cult, se află în patrimoniul BOR. În momentul în care, probabil, se va pune pe masa Guvernului și în dezbatere legea cultelor, atunci poate reușim să le putem pe toate în regulă. Biserica Greacă din Constanța este prima ortodoxă din oraș, este clădită pe banii grecilor… după câte ați văzut, nu sunt scandaluri, că ar vrea grecii s-o ia și să fie numai greci înăuntru, Doamne Ferește, de-aia e ortodoxă, grecii sunt ortodocși, românii sunt ortodocși, ne înțelegem bine cu toată lumea. Să sperăm că, la un moment dat, vom reuși să punem această biserică în rolul pe care îl are și s-o aducem ca fiind a comunității. Vin o grămadă de greci și întreabă: „de ce nu se țin slujbe în limba greacă?” Se țin la ocazii speciale, dar în rest avem școala greacă, actuala școala 2, e pe rolul retrocedării, vedem dacă reușim sau nu. Avem și în Mangalia… mai multe… nu știu dacă sunt piedici sau întârzieri. Ați văzut ce se întâmplă cu retrocedările, da? Unii dau bani, scandaluri, probabil se țin în loc pentru a se finaliza bine documentele.

Reporter: Grecii din Constanța mai au înclinații spre tradițiile și obiceiurile lor, spre limba natală?

A.T. Antoniadis: Au! Noi, la comunitate, încercăm, avem cărți, de toate pentru învățarea limbii grecești. Vin oameni, învață, participă la cursurile de dans, de limba greacă. Facem tot ceea ce este posibil pentru perpetuarea tradiției, sincer! Copiii vin, învață limba… OK, nu poți să spui că păstrezi obiceiurile exact ca în Grecia, sunt un pic poate denaturate, dar încercăm pe toate părțile să le facem cunoscute și românul, constănțeanul, este alături de noi când e nevoie. 

„Zorba a început să danseze după ce a muncit de i-au sărit ochii la mina aia, care s-a dărâmat”

Reporter: Să discutăm de recordul sirtaki! Noi știm că, numeric, s-a stabilit obiectivul, iar doamna de la Guiness Book a spus că nu poate să numere noaptea, dar ce se va mai întâmpla cu acest eveniment? 

A.T. Antoniadis: Oricum o să-l facem! Când o să-l facem? Toată lumea întreba de ce nu îl facem acum, vara. Haideți să fim serioși… un astfel de eveniment să îl facem vara, în Constanța! Trebuie să ne gândim și la lume, la spațiu, acum nu poți să îl faci pe plajă, sunt oameni, operatorii, nu poți să dai lumea afară și să zici că două zile organizezi un alt sirtaki… Pe faleza Cazinoului este încântător, frumos, dar nu avem loc! Singura zonă care s-ar preta ca loc, poate ar fi în parcarea de la Maritimo, dar acolo parcarea nu are încărcătura istorică… Deci, asta trebuie făcut ori toamna târziu, ori primăvara devreme. Înclinăm încă o dată spre luna mai! Ar rămâne plaja Modern ca locație, pentru că alta nu văd. Dar, cu ajutorul lui Dumnezeu, o facem! În schimb, ceea ce s-a întâmplat atunci pe plajă, sincer, a fost trăirea legendei Zorba. Zorba a început să danseze, dansul acela de moment pe plajă, cu toată încărcătura emoțională s-a întâmplat și în Constanța. Adică, Zorba a început să danseze după ce a muncit de i-a sărit ochii să facă mina aia, atunci când s-a apucat să o exploateze s-a dărâmat mina… asta am făcut și noi, am făcut repetiții, exerciții, aprobări, toate nebuniile astea și când am reușit să o facem, peste noi a venit ploaia, furtuna, întunericul. Acele două ore de furtună ne-au întors peste cap, dar am trăit momentul. S-a cântat imnul, a fost ceva trăit. Pentru mine, cel puțin, singura dată când mi s-a ridicat părul, având peste 6.000 de oameni de plajă, cântând imnul. A fost un moment înălțător! Momentul a fost! Ce s-a întâmplat… să sperăm că data viitoare vom lua și hârtiuța aia, să fim în Guiness Book!

Constănțeancă, la olimpiada internațională de limba greacă! 

Reporter: Evenimentele la care comunitatea elenă „Elpis” Constanța va participa în următoarea perioadă?

A.T. Antoniadis: Acum, avem olimpiada internațională de limbă greacă la București, unde și Constanța va fi reprezentată de o elevă și să vedem pe ce culmi se va înălța. Pe 24-25 septembrie, vom avea teatrul de vară „Dora Stratou” din Atena, cel mai mare teatru de vară antic de acolo, situat chiar lângă Acropole, unde membrii comunităților elene din România, inclusiv din Constanța, vor participa pentru două zile, timp în care teatrul va fi al nostru, vom dansa acolo și vom arăta grecilor și turiștilor ce știu să facă grecii din România și cărora li se adaugă ansambluri din toate naționalitățile, cărora le plac dansul grecesc!

„Eu am înțeles că nu știu să fac politică” 

Reporter: Ați avut o scurtă implicare politică. De ce scurtă?

A.T. Antoniadis: Pfff… nu îmi place să comentez, m-am lămurit că politica nu e pentru mine! Cel puțin pe vremea asta, în 2015 când am plecat și în 2016. Nu s-a întâmplat nimic, poate că gândirile au fost puțin diferite față de ce mă așteptam și, atunci, ne-am despărțit. Nu au fost comentarii, acidități, scandaluri, ne-am despărțit amiabil, toată lumea fericită. Ce să spun despre politică? Politica o fac, probabil, cei care știu să facă politică. Eu am înțeles că nu știu să fac politică, drept pentru care m-am dus un pic spre… nu pot să spun nici pe stânga, nici pe dreapta, ci un pic spre centru, adică nu m-am mai ocupat!

„Arătați-mi pe unul care nu are așteptări de la noua administrație! Constănțeanul s-a schimbat în ultimii ani, s-a schimbat în rău!” 

Reporter: Din luna iunie avem o nouă administrație, după 15 ani. În calitate de președinte al comunității elene din Constanța, ce așteptări aveți de la noua administrație?

A.T. Antoniadis: Arătați-mi pe unul care nu are așteptări! Dar, nu văd ca așteptările să fie o prioritate. Prioritară este ura asta benignă între politicieni… să se mai estompeze! Să încerce să redevină oameni! Redevenind oameni, atunci vor face și treabă pentru oameni. În momentul în care te consideri politician și ești mai presus de orice schemă, natură umană, ai plecat de lângă cetățean, atunci nu poți să faci treabă. În momentul în care toată lumea va înțelege că râca și, mai ales, partea asta de inconvenient uman în care… nu știu, chiar și eu la sirtaki m-am confruntat cu idei diferite. În momentul în care spuneai alb, venea altul și spunea de ce nu negru? Dacă spuneai alb-negru, venea altul și întreba de ce nu roșu? Și uite așa… cred că anii ăștia de până în 1989 au pus o pată, avem o stigmă de care nu reușim să scăpăm, de a fi cârcotași, de a nu ne conveni. A venit un prieten din Arad să participe și mi-a zis: „dacă făceai chestia asta în Arad, Cluj, chiar în Brașov, cred că cu două săptămâni înainte dacă anunțai nu strângeai cu greu 6.000 de oameni, ci 15-20.000”. Pentru că au un alt spirit… (…) Puțin mi-am schimbat ideea despre constănțeni. Înainte eram altfel, mult mai uniți… mergi pe stradă și toată lumea e cu capul în jos. De ce? Ne-am schimbat în rău… Constănțeanul s-a schimbat enorm, nu știu de ce, nu știu cum, nu știu dacă mai există șanse… a murit și Brucan cu ai lui 20 de ani. Ne-am înrăit… lipsa banilor, într-adevăr, a locului de muncă. Înainte ne doream salam de Sibiu, mâncam o felie și eram fericiți. Acum, vezi pe toate drumurile caviar, icre negre, dar nu poți să îți permiți. S-au schimbat puțin rădăcinile răului. Este adevărul pe care îl trăim.

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*