INTERVIU Mihai Petre: „Dacă s-ar vota programul și nu candidatul, atunci Constanța ar trebui să rămână fără primar ales” EXCLUSIV Radiografia politică a Constanței 1996 – 2012 REPREZENTARE GRAFICĂ

Au mai rămas doar trei zile până când constanțenii vor afla numele celui care le va conduce destinele pentru următorii patru ani. O campanie atipică, în premieră, fără gălăgia dezlănțuită a campaniilor precedente. Chiar și așa, candidații au găsit metode de promovare sau afirmare. Toți s-au „refugiat” în mediul online, unde unii au recurs și la practici mai puțin onorabile. Pentru municipiul Constanța, PSD a avut mai degrabă o non-campanie, axându-se pe proiecte și încercând să afișeze o seriozitate ieșită din comun. PNL a mers din gafă în gafă, încercând să arate constănțenilor că un militar poate fi și politician. PMP a „marșat” pe „băsiști” și pe taxarea contracandidaților, iar partidele mici sau independenții s-au străduit pe cât au putut să scoată capul pentru a convinge. Au reușit? Am stat de vorbă cu fostul consilier județean, Mihai Petre. A fost primul politician autohton care a redactat un program de guvernare locală, a anunțat că intenționează să candideze la Primărie, însă a renunțat pe parcurs. Astăzi, la final de campanie, am încercat să îi analizăm pe toți, cu calitățile și defectele lor: 

  1. Ceasul ticăie. Mai avem trei zile până la „marele eveniment”, primele alegeri după mulți ani la care nu participă Radu Mazăre. Părerea ta despre asta?

Dacă ar fi candidat, ar fi fost favorit. Asta spune tot despre coerența, unitatea, forța și oferta opoziției.

Faptul că Mazăre nu este în competiție ne va arăta ce înseamnă PSD fără el, dar și dacă sau cât se va descărca din bagajul electoral al fostului primar pe actualul candidat al PSD, viceprimarul Decebal Făgădău. Dacă procentele lui Mazăre vor merge către Făgădău vom asista la încă o victorie fără emoții a PSD. Dacă nu, atunci vor exista ceva emoții, dar tot Făgădău și PSD sunt favoriți.

  1. PSD s-a reformat? Cum să-l numim pe „marele” PNL? ALDE Tăriceanu și ALDE Chiru mai au un cuvânt de spus? Dacă da, care ar fi? Hașotti vorbea de „Claudelul” lui Hrebenciuc, Palaz. Despre Palaz?

Nu credeam că voi ajunge să spun așa ceva, dar, la Constanța, PSD pare mai reformat decât PNL. Până și lista consilierilor municipali propusă de PSD este superioară celei liberale. Se pare că domnul Vergil Chițac, candidatul PNL, ori nu a avut timpul necesar, ori nu a deținut know-how-ul politic și organizațional, ori chiar nu a avut cu cine să reformeze din temelii organizația municipală a PNL.

„Marele PNL” se află în fața unei șanse istorice: să probeze că este mare și să bată PSD, sau să confirme că a rămas la fel de mic, precum îl știm, și să piardă, din nou, alegerile locale.

ALDE nu există fără Tăriceanu, așa cum PMP nu există fără Băsescu. Dacă cei doi lideri dispar, și cele două partide se risipesc precum fumul.

ALDE nu va depăși 10%, iar PMP nu va atinge 15%, în condițiile în care sunt extrem de indulgent cu ambele procente. Christian Gigi Chiru și Claudiu Iorga Palaz se bat pentru locul 3, dar și pentru un procent onorabil care să îi mențină în joc pentru anul 2020. Cine va fi sub 10%, își poate lua adio de la un nou ciclu electoral.

  1. Bădrăgan? Omer Sunay? Caruțiu? Independenții?

Dumitru Bădrăgan este un candidat valoros, prea mare pentru partidul din care face parte. PRU nu îl ajută cu nimic pe Bădrăgan, treaba stă taman invers. E greu, foarte greu să târâi o piatră de moară după tine. Dintre toți ceilalți candidați mi-au atras atenția independentul George Andrei Popescu, atât prin campania decentă, cât mai ales prin lucrurile pe care le-a făcut în calitate de reprezentant al societății civile și Gheorghe Caruțiu, candidatul PNȚCD, singurul care vorbește clar și răspicat despre cultură. În rest, oameni care gravitează în jurul a două-trei idei comune, unii trimiși la înaintare, alții candidați din întâmplare, mult spectacol și puțină consistență.

Cred că dacă s-ar fi efectuat o verificare temeinică a tuturor semnăturilor depuse de candidați, atunci nu știu dacă jumătate dintre ei ar mai fi rămas în cursă.

  1. Domnii enumerați mai sus și partidele lor, au mesaj? Dacă da, care? Dacă nu, de ce? Au și program? Dacă da, care? Dacă nu, care e explicația?

Toți candidații au picat cu brio examenul la materia “program”.

De ce?

Fie pentru că nu sunt pregătiți pentru funcția de Primar, fie pentru că nu cunosc problemele orașului sau pentru că nu-i interesează orașul, ci doar interesele personale sau ale grupurilor care îi susțin, fie pentru că se joacă de-a candidatura, fie pentru că unii au candidat doar pentru a face jocurile altora, fie pentru că alții și-au dorit un pic de notorietate în perspectiva anilor electorali următori, oricum, niciun candidat nu a excelat la capitolul program. Referitor la mesaje, ce să vă spun…Campania, de fapt, s-a derulat în precampanie. Atunci a fost liber la cheltuieli, materiale electorale și transmiterea de mesaje pe toate canalele, fără număr.

Fiecare dintre cei patru candidați mai importanți a urmărit ceva.

De pildă, Decebal Făgădău a căutat din răsputeri să nu piardă niciun vot și să nu facă greșeli neforțate, s-a concentrat pe o campanie eminamente pozitivă, dar nu a spus mare lucru. Cred că a încercat să suplinească lipsa celor spuse, cu cele făcute, dar nici acestea nu i-au ieșit cum își dorea.

Vergil Chițac s-a chinuit să recupereze prăpastia de notorietate dintre el și Decebal Făgădău. Nu a reușit și a făcut și greșeli neforțate. De fapt, au greșit mai mult oamenii din jurul lui, el mai puțin. De pildă, câteva mesaje neinspirate și o campanie foarte toxică, dusă împotriva candidatului PSD, lasă în urmă un gust amar cel puțin pentru oamenii informați și cunoscători ai fenomenului politic. Principalele probleme ale candidatului PNL au fost intrarea târzie în cursă, lipsa unei strategii politico-administrative și slăbiciunile majore ale propriului său partid.

Claudiu Iorga Palaz a fost mai prezent în precampanie, decât în campanie, nu și-a dozat bine efortul și nici mesajul. În plus, vehiculul său electoral, PMP, chiar dacă este mai mare decât UNPR, partid din partea căruia a candidat în 2012, este mai mic decât procentele sale personale. Deci, Palaz va trage după el PMP, așa cum a tras și UNPR, iar acest lucru nu îi va permite să emită pretenții la locul 2. Plus că Traian Băsescu nu mai este ce a fost, deci nu îi va aduce cine știe ce zestre electorală.

Christian Gigi Chiru a fost neconvingător. A părut că urmărește cu totul altceva, fie funcția de vicperimar, într-o eventuală alianță PSD-ALDE, fie un nou mandat de parlamentar. Orașul a fost pe locul doi.

Toți trei, Chițac, Palaz și Chiru, încă se află în cursa de a convinge dreapta că doar unul dintre ei este adevăratul lider al opoziției. Cât timp candidează toți trei, nici nu mai contează cine este liderul. Își vor rupe voturile între ei, cât să se claseze de la locul doi în jos.

Dacă s-ar vota programul și nu candidatul, atunci Constanța ar trebui să rămână fără Primar ales.

  1. Citeam ce zicea un jurnalist bucureștean: cetățenii din Capitală ba nu știu că sunt alegeri, ba nu știu dacă sunt într-un tur sau în două, nu sunt capabili să numească patru candidați la primăria generală și habar n-au cine candidează în sectorul unde locuiesc. Toate acestea, după o inundație de informație pe internet și presa scrisă sau audiovizuală. Preconizăm un asbenteism masiv și în Constanța? Cum vezi configurația politică a Constanței din primul minut al zilei de 6 iunie, intrată în istorie ca Ziua „Z”?

M-am uitat pe rezultatele tuturor alegerilor locale derulate în municipiul Constanța din anul 1996 și până în urmă cu patru ani. Am făcut o medie a prezențelor la vot, precum și a numărului de voturi cuantificate în dreptul PSD (inclusiv din perioada PDSR și USL), PNL (inclusiv din perioada CDR și USL) și PD/PDL (inclusiv cele din perioada USD).

Conform acestor medii, ziua de 5 iunie 2016 ar putea arăta astfel:

Prezență estimată la vot – între 136.454 și 138.912 constănțeni, adică între 50,05% și 51,4%.

La funcția de Primar, PSD deține o medie de 55.701 de voturi, adică 40,09 – 40,82%, iar PNL (PNL+PDL) o medie de 34.314 voturi, adică 24,7% – 25,14%.

La Consiliul Local Municipal, PSD deține o medie de 47.831 voturi, adică 34,43% – 35,05%, iar PNL (PNL+PDL) o medie de 32.735 voturi, adică 23,56% – 23,98%.

La Consiliul Județean, vot politic înregistrat în municipiul Constanța, PSD deține o medie de 47.285 voturi, adică 34,03% – 34,65%, iar PNL (PNL+PDL) o medie de 34.635 voturi, adică 24,93% – 25,38%.

Toate aceste cifre arată un nucleu dur pentru PNL (ca medie și sumă a procentelor PNL și  PDL) de 23-25%, iar pentru PSD de 34-35%.

Diferența de până la 40-41%, cât s-a înregistrat media PSD la capitolul vot pentru primar, a fost influențată de prezența lui Radu Mazăre ca actor electoral.

Așadar, mediile anilor electorali arată că Decebal Făgădău se va situa între un minim de 35 (nucleu dur) și maxim de 40-41 (procente pe care va reuși să le conserve de la Radu Mazăre). Nu este exclusă posibilitatea ca Făgădău să adauge și procentele sale personale, în special electorat din zona de dreapta.

Aceleași medii arată că Vergil Chițac se va situa undeva între 25% (nucleu dur) și probabil 30%, procente în plus pe care le va aduce personal.

După cum spuneam mai sus, ALDE nu va trece de 10% iar PMP de 15%, ceea ce înseamnă un maximum de 13.522 de votanți pentru liberal-democrați, respectiv 20.282 de votanți pentru partidul lui Traian Băsescu. Personal, cred că atât Claudiu Iorga Palaz, cât și Christian Gigi Chiru vor fi sub procentele maximale mai sus menționate, primul în jur de 10-11%, al doilea în jur de 7-8%.

În Consiliul Local Municipal vor intra patru partide: PSD, PNL, PMP și ALDE.

Este greu de crezut că un alt partid va trece pragul electoral, chiar dacă există oameni din aceste partide mici care ar merita să intre în CLM, mai mult decât anumite persoane propuse pe listele PSD, PNL, PMP și ALDE.

După cum spuneam mai sus, cred că Dumitru Bădrăgan – candidatul PRU, Gheorghe Caruțiu – candidatul PNȚCD și independentul George Andrei Popescu ar fi consilieri municipali foarte buni.

Rezultatele reale de duminică depind de prezența la vot.

O prezență redusă, de maximum 52-54%, înseamnă victorie pentru Decebal Făgădău și PSD.

O prezență masivă, de peste 58%-60%, înseamnă șanse mari pentru candidatul PNL, Vergil Chițac.

 

                    REPREZENTARE GRAFICĂ – RADIOGRAFIA POLITICĂ A CONSTANȚEI

1

2

3

4

5

6

7

8

9

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*