INTERVIU Eugen Tomac, mesaj unionist, la Constanța: „Rusia are o modalitate de a învălui lucrurile și de a le prezenta trunchiat cum nu există în lume! România trebuie privită ca un tot unitar, indiferent de convingerile politice”

Deputatul Eugen Tomac a fost prezent recent la Constanța, acceptând invitația președintelui PMP Constanța, Claudiu-Iorga Palaz, de a fi alături de candidații partidului la alegerile care vor avea loc pe 5 noiembrie la Pantelimon și Mereni. După vizita deputatului de Constanța, Robert Turcescu, deputatul Eugen Tomac este un basarabean care își transmite mesajul unionist cu fiecare prilej. Fost consilier în cadrul administrației prezidențiale, în prezent membru în comisia pentru politică externă și comisia pentru afaceri europene din cadrul Camerei Deputaților, dar și membru al Consiliului Mondial Român, Tomac s-a născut în 1981 în sudul Basarabiei (fosta localitate gr. Alexandru Averescu), regiune despre care ne spune că „am putea intra într-o discuție fără sfârșit”, dar convins că Basarabia ciuntită, în forma actuală a Republicii Moldova poate și trebuie să se unească cu România.

Am discutat cu Eugen Tomac despre Parlament, Unire, Centenar, Federația Rusă și multe altele, subiecte pe care deputatul a fost amabil să le dezvolte în cadrul unui amplu interviu:

REPORTER: O să începem tare: mai cumpărați combustibil de la Mol?

Tomac: Nu! Sunt foarte sincer, nu am mai intrat pe la Mol, cu atât mai mult cu cât am constatat un lucru foarte neplăcut și o să studiez să văd dacă este cazul să sesizez Parchetul General! Pentru că, atunci când o entitate juridică nu ține cont de niște sugestii publice de bun simț, pentru că nu mă poate convinge nimeni că o hartă a României în interiorul căreia este decupată o regiune, pe care maghiarii și-o doresc autonomă, că nu face parte dintr-un plan revizionist!

CITEȘTE ȘI:

Traian Băsescu aduce o replică la conflictul româno-maghiar, la Constanța: „Nu mai cumpărați combustibil de la compania maghiară Mol!”

REPORTER: Ceea ce se întâmplă acum în Catalonia poate constitui un precedent pentru acest „plan revizionist”?

Tomac: Cred că toate aceste conflicte care există, cu o sămânță puternic etnică, regională, este o consecință a unor politici pe care Europa le-a încurajat, în ceea ce privește autonomia administrativă și culturală. Eu nu zic că nu trebuie să existe drepturi pentru oameni ca să se organizeze singuri, dar trebuie să ne gândim bine și la consecințe. Ceea ce se întâmplă în Spania arată până unde poate merge decizia politică de a stabiliza o țară democratică. Sesizarea mea publică este una temeinică și deloc exagerată. Există voci care spun că nu se întâmplă nimic. Așa au început toți: vor un steag, vor un imn, vor o hartă, apoi au trecut la lucruri care au creat și mai multă confuzie, ori noi nu avem nevoie de așa ceva!

REPORTER: Care este scopul vizitei la Constanța?

Tomac: Am venit la invitația colegului meu, domnul președinte Palaz, duminică sunt alegeri în câteva localități. Noi avem candidat la Mereni și domnul fost viceprimar Simonca Vasile conduce lista noastră și sperăm să reușescă un scor cât mai bun, pentru că este un om dedicat comunității și muncitor, la fel cum este și Claudiu Palaz. Și ne punem mari speranțe și în candidata noastră de la Pantelimon, doamna Moroșanu Rodica. Am acceptat și eu invitația lui Claudiu, după vizita lui Robert Turcescu. Îmi doresc ca un partid nou, cu ambiții mari, cum este PMP, să reușească să își consolideze structurile în toată țara. Un partid trăiește din încrederea primită de la cetățeni, prin vot. Noi am pornit o construcție cu mult entuziasm, am avut accidente pe parcurs, dar ne-am repliat, am atins obiective importante, am avut scoruri peste medie la alegeri și ne încurajează să credem că este loc pentru un partid popular, patriotic, care promovează o politică pentru cetățenii care au nevoie de sprijinul statului și care muncesc, produc în această țară.

REPORTER: Cum decurge relația parlamentară cu partidele din, să o numim, opoziție? PNL? USR? Poate, câteodată și UDMR?

Tomac: Nu există nici un fel de acord între partidele care fac opoziție la PSD, dar atunci când simțim că lucrurile trebuie sancționate, ne implicăm împreună, dar și în opoziție există competiție în ceea ce privește sancționarea puterii care face abuzuri. Atât la guvernare, cât și pe plan local, pentru că uitați-vă la comportamentul ministrului Sănătății: un om care nu are ce să își reproșeze, deși avem o criză a vaccinurilor; cele mai mari spitale din țară trec printr-o criză financiară cruntă, nu avem un raport la doi ani de la tragedia de la Colectiv, lista poate continua cu incompetenții din Guvern. S-au închis toate localurile care nu au avut autorizații ISU și 90% din instituțiile de învățământ sunt în situații similare. Vorbim de educație, sute de mii de copii! Toate aceste probleme de sistem provoacă multă neliniște. Vine o iarnă grea și avem localități unde oamenii sunt dependenți de agenții publici. Guvernarea trebuie vegheată și taxată pentru erorile pe care le produce.

REPORTER: Pe 3 mai a.c., s-a votat în Camera Deputaților Legea Centenarului Marii Uniri, un proiect patriotic, în esență, la care PMP s-a opus. De ce?

Tomac: Pentru că mi s-a părut că PSD, fiind un partid care gândește puțin uneori și acționează neinspirat, a făcut o gafă uriașă. Noi personalizăm foarte mult funcțiile, confundându-le foarte mult cu persoanele care sunt în acele funcții. România este o republică condusă de un președinte, atât timp cât legislația prevede că toate înaltele distincții se dau de către președinte, tocmai pentru a avea greutatea necesară. Mi s-a părut nedrept și nedemn ca, cu prilejul Centenarului, fiecare să își facă coronița lui și să acorde distincții. Nu știu cine vor fi românii decorați, dar trebuie să le primească de la președintele României, indiferent de numele lui. Astăzi este Klaus Iohannis, mâine poate fi Ionescu sau Popescu. Această bătălie este nejustificată, cu cât mai mult cu cât România trebuie privită ca un tot unitar, indiferent de convingerile politice.

CITEȘTE ȘI:

Legea Centenarului Marii Uniri i-a dezbinat pe parlamentari. „Urmașii comuniștilor lovesc din nou în istoria statului unitar român!”

REPORTER: Ne bate 2018 la ușă. Suntem pregătiți pentru Centenar? Avem un exemplu: Polonia, care s-a pregătit exemplar, cu prilejul celei de-a patra sa statalitate. Noi suntem pregătiți să ne onorăm momentele de glorie?

Tomac: Vom avea un an plin de evenimente, însă ceea ce mă îngrijorează este că instituțiile statului nu par a lua în serios agenda Centenarului și este un lucru foarte grav, se vor organiza multe evenimente improvizate, ori un asemenea moment, o dată în viață, trebuie pregătit temeinic. Era nevoie de un calendar cultural, filme istorice, evenimente prin care să punem într-o manieră inteligentă în poză evoluția noastră din ultimii 100 de ani. România de astăzi nu este cea pe care ne-au lăsat-o înaintașii, iar eu mi-aș fi dorit ca lucrurile, simbolistic, al operei care trebuie prezentată, pur și simplu sunt obiective care trebuie puse în valoare. România are multe lucruri pe care le poate prezenta, dar atât timp cât decidenții, funcționarii din ministerele cheie nu au o viziune… De exemplu, eu aș fi făcut ceva legat de trecut, dar cu proiecția pe următorii 100 de ani! Proiecția aceasta înseamnă să implici tehnologia informației, administrația, înseamnă să vezi și România de acum încolo. Sentimentul meu este unul de revoltă, pentru că știu că putem să oferim mult mai mult, decât să ne bucurăm când un sportiv obține un succes propriu pe care îl transferă asupra întregii națiuni. Este rușinos și arată o poză a neputinței intelectualității și a clasei politice. Nu avem o statuie a Regelui Ferdinand I, în contextul în care el a întregit România acum 100 de ani! Atunci, capitala nu era la București, era la Iași! Nu există nici o scuză! O statuie impunătoare, ridicată în memoria Regelui Ferdinand I se impune obligatoriu. Este de nepermis ca la această oră ea să nu existe niciunde în țară! Este exemplul care arată limitele noastre și ar trebui să avem mai multă demnitate.

REPORTER: Regele Ferdinand a refuzat oferta rușilor de a trece Prutul și a preferat să lupte în condiții grele, cot la cot cu poporul român, în Moldova. O să trecem noi Prutul: de ce Partidul Unității Naționale și de ce Anatol Șalaru?

Tomac: O să fiu foarte sincer: de 12 ani, sunt implicat zi de zi în această chestiune în relația cu Republica Moldova. La început am fost consilier în administrația prezidențială pe această zonă, din 2012 deputat în Parlament. Cunosc evoluția vieții politice din Republica Moldova foarte bine. Am făcut tot ce mi-a stat în putință și creierul care a mișcat lucrurile a fost președintele Traian Băsescu și singurii oameni politici, deși am discutat cu mai mulți din Republica Moldova, oameni declarați proromâni, de a încerca să întărească legătura cu Traian Băsescu, mai ales după ce nu a mai fost președintele României. Eu știu că efortul pe care l-a făcut în relația cu românii din Republica Moldova nu a rămas unul aruncat în vânt. Este un om care și-a respectat o agendă foarte clară. În afară de Anatol Șalaru și Ana Guțu, nici un alt politician din Moldova nu a venit la București! Nimeni!

REPORTER: Cei mai mulți dintre noi știm că viața de zi cu zi, dar și cea politică, în Republica Moldova, este foarte grea. De ce liderii unioniști de acolo nu au un mesaj unitar și de ce din România doar un singur politician a mers acolo? De ce nu există o răsărire a unionismului de pe ambele maluri ale Prutului?

Tomac: Lucrurile sunt foarte simple: în România stânga a fost dominată și încă este menținută în linia trasată de Ion Iliescu în anii 1990, anume frontiera s-a pus pe Prut, nu ar mai trebui să ne intereseze soarta oamenilor de acolo, pentru că deranjăm Moscova. Este linia de gândire pe care a lăsat-o moștenire multora din PSD. Cei din alte partide, nu au vocația de a înțelege mizele mari pe care le are România. Un nou proiect în jurul căreia să îi unești pe români nu poate fi altul decât refacerea teritorială, Unirea Republicii Moldova cu România, pentru că părțile din sudul și nordul Basarabiei sunt astăzi în cadrul Ucrainei și am intra într-o discuție fără sfârșit, dar astăzi putem să încercăm să oferim o perspectivă: Unirea pe cale democratică între cele două state! Pe de altă parte, la Chișinău, politicienii proromâni au folosit românismul doar pentru capital electoral, ei știind că la București există o indiferență uriașă, neștiind că un om precum Traian Băsescu se poate coborî printre ei, acum când președintele Băsescu este prezent aproape săptămânal în viața politică din Moldova mulți dintre ei au renunțat la discursul unionist și aduc tot felul de argumente inventate, care nu au pic de realism și nici substanță, încercând să diminueze, fără succes, impactul acestei implicări. Viața politică din Moldova s-a resetat, iar obiectivul nostru este să îi convingem pe românii basarabeni că stă în puterea lor de decizie care este viitorul acestui ținut românesc. Să nu uităm că, totuși, propaganda rusă și partidele promoscovite au încă un electorat destul de mare și vor folosi toate mijloacele pe care le au la dispoziție să descurajeze valul unionist. (…) Nu cred că există un român care își respectă propria identitate, să fie împotriva obiectivului Unirii, indiferent că suntem PSD-iști, liberali, USR-iști, în toate partidele există oameni care înțeleg ce miză uriașă reprezintă acest obiectiv. La fel sunt și oameni în Moldova, care sunt conștienți că sunt români și că viitorul lor este România. Noi ne-am asumat să deschidem frontul acestei discuții cât mai liber! Ne-am dori ca societatea să conștientizeze că nu mai putem trăi în gândirea a doi criminali: Hitler și Stalin! De atunci, frontiera nu a dispărut nici din mințile noastre.

CITEȘTE ȘI:

Congresul I al Partidului Unității Naționale din Republica Moldova. „Sărăcia nu face Unirea!”

REPORTER: Putem să spunem că nu ne lasă „partenerii noștri strategici”, precum SUA, UE, Germania, să ne unim sau nu vrem noi și nu putem?

Tomac: Eu voi face o mărturisire sinceră și nu vreau să dau nume, pentru că nu am purtat eu discuția, dar pot să vă confirm că am avut prilejul de a asista, în alt context, în perioada mandatelor domnului Traian Băsescu, la discuții la cel mai înalt nivel cu parteneri din UE și când s-a discutat despre această temă nimeni nu ne-a spus „nu!” Este o problemă care ține strict de voința noastră, dacă noi avem capacitatea, cei 22 de milioane de români să îi asigure pe cei patru milioane de români din Moldova că suntem pregătiți să îi întegrăm într-un stat care este și al lor! Singura formulă prin care pot avea o viață mult mai liniștită și mai prosperă. Noi am făcut primul pas. Am trecut Prutul și am intrat în viața politică de acolo pentru că avem obligația morală și politică de a le spune oamenilor adevărul. Este un risc uriaș, dar cel puțin pentru conștiința mea eu sunt împăcat că am făcut ceea ce trebuie.

REPORTER: Sunteți un român basarabean și cunoașteți amprenta Moscovei atunci când o vedeți. Ați trecut Prutul, la București. O recunoașteți și în România?

Tomac: Rusia are un mod de a lucra extrem de subtil. Cine își imaginează că vede ruși care te agresează verbal sau te amenință doar pentru că se întâlnește un rus cu un român, se înșeală. Rusia are o modalitate de a învălui lucrurile și de a le prezenta trunchiat cum nu există în lume! Zilele trecute, o mare rețea de socializare a anunțat că nu va mai face publicitate pentru radio Sputnik și Russia Today, pentru că dezinformează. Președintele Franței, Macron, în prezența lui Putin, spunea că Russia Today dezinformează! În mod clar, Rusia încearcă și în România să își facă prezența prin anumite voci și anumite instituții, însă românii sunt suficient de „vaccinați”, de mai bine de 100 de ani, nu am reușit să vindecăm răni deschise: Tezaurul, Basarabia, epopeea după război, Sovrom-urile, birurile luate de Moscova nejustificat; arată o politică de dispreț față de români și oamenii sunt destul de atenți. Sunt multe chestiuni care țin de voință. Sper că la ora actuală nu există nici un risc în ceea ce privește influența Rusiei în România. Nu exclud și am întâlnit politicieni care mi-au recomandat să am un ton puțin mai potolit la adresa Rusiei. Nu sunt un antirus, sunt un om care consideră că politica pe care o promovează Federația Rusă nu este corectă la adresa României și am obligația de a reacționa ca cetățean.

CITEȘTE ȘI:

EXCLUSIV Ambasada Rusiei în România: „Tancurile rusești nu mai sunt în Republica Moldova. NATO nu a ratificat tratatul cu CSI”

REPORTER: Ați vorbit de influența media, dar și cea instituțională! Avem instituții penetrate de agenții Moscovei?

Tomac: Am avut situații în care funcționari de rang înalt… vă dau un exemplu concret: în 2008, se organiza la București un eveniment cu prilejul aniversării a 90 de ani de la Unirea Basarabiei cu România. Au fost voci care au cerut anularea evenimentului, sub pretextul că, în câteva zile, venea Putin în România pentru a asista la summit-ul NATO. Există și o abordare uneori slugarnică, alteori cu interes precis, dar sunt și care doresc o apropiere de Federația Rusă, personaje marginale și sunt convins că este gândirea lor, dar în linii mari românii sunt „vaccinați” împotriva încercărilor de manipulare.

REPORTER: În ce orizont de timp vedeți Unirea posibilă, ca termen realist?

Tomac: Cred că în maxim cinci ani s-ar putea realiza. Mai târziu va fi mai dificil! Chiar tocmai de aceea noi ne-am asumat și am ieșit frontal să discutăm peste tot despre necesitatea Unirii.

Ca parlamentar, Eugen Tomac are 48 de luări de cuvânt în plenul Camerei Deputaților (în 33 de ședințe), patru declarații politice, s-a alăturat la două moțiuni (ambele pe Sănătate și, într-un final, respinse) și și-a pus semnătura pentru susținerea a 33 de propuneri legislative, din care două au fost promulgate legi, printre care cea referitoare la creșterea numărului de membri ai Comisiei Speciale a Camerei Deputaților și Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activității Serviciului de Informații Externe, de la trei deputați și doi senatori, la patru deputați și trei senatori.

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*