INTERVIU Dan Tanasă și-a lansat la Constanța volumul „Uitați în inima României”. „Conviețuirea interetnică în Dobrogea este un exemplu și nu trebuie să fii un fin observator ca să vezi că doar elita comunității maghiare este etern nemulțumită”

Asociația Neamunit și Asociația Civică pentru Demnitate în Europa au organizat, joi, la Constanța, evenimentul de lansare a volumului „Uitați în inima României”, scrisă de Dan Tanasă, un volum care abordează relaţiile interetnice româno-maghiare şi beneficiază de girul a două personalități ale vieții publice românești, academicianul Dinu C. Giurescu și prof. univ. dr. Radu Baltasiu, care au semnat prefaţa şi postfaţa.

Dan Tanasă este un cunoscut și apreciat activist civic, remarcat în special prin demersurile juridice întreprinse în Ținutul Secuiesc, câștigând numeroase procese prin care administrațiile publice locale au fost determinate să aplice legea și să arboreze tricolorul românesc pe instituțiile publice. Tanasă s-a născut în Sfântu Gheorghe, județul Covasna și, din 2008, desfășoară o activitate intensă de sesizare a instituțiilor centrale ale statului cu privire la „procesul de epurare etnică la care sunt supuși românii din Covasna și Harghita de către UDMR sau alte organizații politice maghiare din România”.

Din iunie 2014, este președinte-fondator al Asociației Civice pentru Demnitate în Europa, iar volumul lansat joi la malul mării conține documente care atestă „modul în care sunt epurați etnic românii din județele Covasna și Harghita”, o consfințire editorială a patriotismului civic și a luptei pentru românism dusă de Dan Tanasă.

Despre cartea sa și multe altele, Dan Tanasă a fost amabil să ne vorbească în cadrul unui amplu interviu la evenimentul organizat la „Curtea Brâncovenească”, din Constanța.

Reporter: De ce ați ales Constanța pentru lansarea cărții?

Dan Tanasă: Suntem la Constanța, pentru că mi-am dorit să le arăt românilor din afara Transilvania care este climatul interetnic de acolo. Câteodată, informația ajunge cu greu la românii care nu locuiesc în zonă și interpretarea e oarecum superficială sau din surse nedocumentate. De aceea am ajuns la Craiova, la Iași și acum la Constanța. Sunt convins că găsesc la Constanța români interesați să afle și să vadă câteva documente importante și interesante și să vadă că lucrurile sunt manipulate de diferite interese, însă situația din cele două județe este absolut inacceptabilă. Zeci de mii de români sunt supuși unui proces agresiv și violent de epurare etnică și când fac această afirmație plec de la faptul că am o diplomă de licență în domeniul relațiilor interetnice. Sunt născut și am locuit în Covasna și în ultimul deceniu am desfășurat o activitate intensă prin care am demonstrat prin documente că are loc un proces de epurare etnică. Lucrarea de astăzi are o greutate foarte mare, pentru că pune la dispoziție documente, sentințe judecătorești, decizii ale CNSAS, nu opinii sau editoriale.

Reporter: Vorbiți de o situație superficială în acea zonă. În Dobrogea, avem mai multe minorități. De ce nu avem problemele de acolo? De ce ne putem înțelege cu mai multe minorități, dar nu cu una?

Dan Tanasă: Avem o problemă pentru că, din păcate, o parte a comunității maghiare, spre deosebire de comunitățile din Dobrogea, care vor să trăiască în pace, comunitatea maghiară este victimă a discurs iredentist și șovin, care este alimentat financiar și ideologic de Budapesta. Cea mai mare parte a comunității maghiare își dorește să trăiască în pace cu românii, dar există un nucleu care trăiește în nostalgia Ungariei Mari și acest nucleu este finanțat de Budapesta și susținută agresiv de UDMR și celelalte formațiuni politice și civice. Am vizitat moscheea din Constanța, conviețuirea interetnică în Dobrogea este un exemplu și nu trebuie să fii un fin observator al realităților românești ca să observi că doar elita comunității maghiare este singura etern nemulțumită și care neagă faptul că România este, din punct de vedere al respectării drepturilor minorităților naționale, un exemplu în Europa și în lume. Președinți ai SUA sau personalități europene au constatat acest lucru și chiar noi, românii. Problema este un pic mai complexă și pleacă de la ideea de iredentism finanțat de Budapesta, care nu își neagă pretențiile teritoriale în România în nici un moment.

Reporter: Cei care citesc cartea dumneavoastră vor regăsi, punctual, aceste finanțări de la Budapesta?

Dan Tanasă: Cei care vor citi cartea mea vor avea acces la informații care probează că ceea ce se întâmplă în cele două județe este o chestiune excepțională și inacceptabilă. Sunt documente importante, sentințe judecătorești. Eu am publicat despre aceste finanțări și în carte sunt explicații, analize bine documentate și bine puse la punct. Deși UDMR afirmă că finanțarea este viciată, dar în 2017 UDMR încasează de la Guvern peste 23 milioane lei, peste 4 milioane EUR, bani pe care îi aruncă în activități așa zis culturale, în mare parte care ațâță spiritul de ură împotriva românilor, bani pe care îi primește cu dărnicie de la Guvernul României, dar comunitatea maghiară mai beneficiază și de alte paliere de finanțare și afirmațiile potrivit cărora nu au cadrul legal de finanțare sunt lipsite de temei rațional!

Reporter: Cum poate fi combătut acest iredentism, culmea, finanțat pe banii noștri?

Dan Tanasă: Statul român finanțează acest iredentism, singura modalitate de combatere este ca statul să își asume educarea propriilor cetățeni, pe care a cedat-o Budapestei, iar Budapesta îi educă și îi stimulează în spiritul aversiunii față de tot ceea ce este românesc. Statul român refuză să își exercite suveranitatea pe anumite spații și teritorii. Există instituții, însă în exercitarea autorității lucrurile nu se întâmplă! Instituțiile există doar fizic, nu implementează o politică de stat și în aceste locuri vine Ungaria și asigură plimbări, asigură manuale, dezvoltă. În al doilea rând: exercitarea suveranității pe tot teritoriul, pentru că avem funcționari care refuză să aplice legea și vorbim de refuzul statului român de a-și exercita autoritatea pe acel teritoriu. În cele două județe, situația este halucinantă. Există chestiuni punctuale ignorate cu bună știință și care produc efecte. În al treilea rând, rolul determinant pe care îl are Parlamentul, prin proiectele legislative. Din păcate, prin negocieri politice de conjunctură, sunt proiecte care trec și par inofensive (cum ar fi faptul că Monitorul Oficial se publică și în limba maghiară), dar care, împreună, erodează caracterul de stat unitar național al României. România se află într-o situație ridicolă, editează publicația oficială de stat, când are o singură limbă oficială de stat, o publică și în limba maghiară! Nu vorbim de state federale sau cu limbi recunoscute regional. Există la Camera Deputaților depus un proiect pentru modificarea legii 215 și voi publica o analiză, acolo are loc un adevărat act de trădare națională, se încearcă impunerea limbii maghiare ca oficială de stat!

Reporter: Câte procese ați câștigat până acum?

Dan Tanasă: Am procese pe diferite spețe, pe contencios administrativ mă apropii de 70 de procese câștigate, pe 30 pe legea liberului acces la informațiile de interes public, pe legea petițiilor, am cazuistică procesuală pe legea protecției datelor cu caracter personal sau împotriva CNCD prin care am obținut constatarea unor fapte de discriminare și pe care CNCD le refuzase, eu am reușit. Cu totul, vorbesc de peste 150 de procese, câștigate în proporție de 98%. Sunt un simplu patriot care refuză să tacă din gură! Culmea, partea de concencios administrativ era în fișa postului prefecților, apropo de #rezist, că e la modă și nu ar trebui să fim simpli spectatori ai scenei sociale în care trăim. Guvernul Victor Ponta a schimbat patru prefecți în trei ani, pentru că au acționat și UDMR a negociat la București și au fost schimbați. Când nu dai voie reprezentanților tăi să aplice legea există o problemă juridică, de drept administrativ și morală, așadar prefecții nu vor, vor să țină de scaun și să nu fie schimbați. Sunt chestiuni care ar trebui să nu se negocieze. Înțeleg sensibilități, dar unele nu sunt negociabile.

Reporter: Ce ar trebui să învețe dobrogenii din aceste acțiuni în instanță?

Dan Tanasă: Dobrogenii ar trebui să învețe că se poate, se spune că sistemul nu se poate schimba, dar românii în general trebuie să înțeleagă că nu e nevoie doar să mergi la muncă, să plătești taxele și apoi acasă, este nevoie de spirit civic, de implicare! Eu am reușit să forțez prefecți să îmi răspundă la petiții, pentru că nu doreau și am fost nevoit să îi oblig prin instanțele judecătorești.

 

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*