Grupul Civic Tătar și-a lansat Carta principiilor fondatoare, într-o atmosferă culturală. Prof. Nuredin Ibram îndeamnă comunitatea la moralitate. Sunay: „Turnător ordinar: Tahsin Gemil” Replica fondatorului UDTTMR

Grupul Civic Tătar a organizat, sâmbătă, evenimentul de prezentare publică a Cartei principiilor fondatoare a formațiunii informative, care asigură bazele civismului tătar din România.

Grupul Civic Tătar a fost format recent de fostul candidat la Primăria Constanței, Omer Sunay, reunește tătari care doresc o „reformă” în sânul comunității, date fiind tensiunile din ultimul an din cadrul Uniunii Democrate a Tătarilor Turco-Musulmani din România și, sâmbătă, și-a afirmat public principiile „care vor sta la baza construcției și funcționării civismului tătar în România.”

La eveniment au participat nume cu greutate ale culturii tomitane, precum prof. univ. dr. Nuredin Ibram, prof. univ. dr. Marian Cojoc și, grație temei principale de discuții referitoare la deținuții politici, invitați precum președintele Asociației Foștilor Deținuți Politici din România – filiala Constanța, Paul Andreescu sau prezența constantă la astfel de manifestări, președintele PNȚCD Constanța, Adrian Țapliuc.

„Suntem o asociație de promovare a identității și culturii tătarilor din România. Pentru astăzi, ne-am propus să vorbim despre rezistența anticomunistă a tătarilor și turcilor din România. În a doua parte, vom discuta despre ceea ce ne doare: nevoia de reformă și moralitate în comunitatea tătară, respectiv carta principiilor fondatoare. (…) Citeam într-un cotidian că aproape trei decenii, lună de lună, mor în medie peste 3.000 de suflete din rândurile asociațiilor foștilor deținuți politici, care au luptat pentru o Românie democratică și liberă. Majoritatea lor se confruntă existențial, în lipsa unor legislații coerente și cu situații umilitoare, incredibile pentru România anului 2017 și acești deținuți politici și urmașii lor au dat dovadă de decență și nu s-au legat de gardurile Guvernului, nu au pichetat sedii de partide, nu au recurs la gesturi extreme pentru câțiva bănuți în plus, așa cum au făcut unii dintre așa-zișii revoluționari. Mulți eroi ai rezistenței anticomuniste ne-au dat nouă șansa de a trăi în libertate. (…) Viețile lor nu trebuie doar cuprinse în paginile unor cărți care se citesc mai mult sau mai puțin. Trebuie să spunem poveștile lor de viață, care sunt exemplu de moralitate, de demnitate, de dăruire patriotică pentru România anului 2017 și pentru viitor”, a spus prof. univ. dr. Nuredin Ibram, în deschiderea evenimentului.

Și la ei ca la noi: turnătorii Securității, recrutați din rândurile comunității turco-tătare

În cadrul discuțiilor privind persoanele care au fost informatori, colaboratori sau chiar cadre ale fostei Securități s-au oferit, cum era și normal, nume și prenume. Marea surpriză a fost în legătură cu un oarecare Ibram Șemsedi, care a fost recrutat chiar din rândurile deținuților politici și a ajuns, printr-o ascensiune fulminantă, colonel al Securității. Omer Sunay, nepot de deținut politic, ne-a vorbit mai multe despre acest personaj, dar și despre „turnătorul ordinar” Tahsin Gemil, fondatorul UDTTMR.

„Evocăm trecutul istoric din comunitate, vorbim de deținuții politici care au suferit în închisorile comuniste, cei de origine tătară și turcă. În partea a doua, am făcut o referire la persoanele care au fost informatori, colaboratori sau chiar securiști. Trebuie să vorbim despre adevărul istoric și să nu ne ascundem după 27 de ani! În ultima parte, am lansat Carta principiilor fondatoare ale Grupului Civic Tătar, un număr de zece principii, pe baza cărora intenționăm să ne modelăm următoarele tendințe, vorbim de etică, moralitate și direcțiile pe care să meargă comunitatea pe viitor. Sunt nepot de deținut politic, e vorba de bunicul meu care a fost închis la Târgu Jiu, ulterior la coloniile de muncă de la Canal. Un bărbat înalt, bine făcut, robust, după câțiva ani de detenție s-a întors acasă slab, terminat fizic de condițiile de detenție și schingiuirile pe care le-a suferit din cauza opțiunii sale politice. Cei care au trecut prin închisorile comuniste ulterior au fost tot sub supravegherea Securității. La Canal se știe că au fost condiții foarte grele, după câțiva ani bunicul meu a fost trimis acasă ca să moară. Despre securiști, dăm și nume. Vorbim de un securist care a ajuns la gradul de colonel în Securitate, la București. Omul acesta, Ibram Șemsedi,  a fost torționarul minorității. Situația evoluției sale în cariera profesională, dacă o putem numi așa: a pornit de jos, de la coloniile de muncă de la Canal, deci a fost recrutat de acolo, a fost un bun colaborator al lor, făcut direct căpitan, apoi maior și a terminat cu gradul de colonel. A lucrat în direcția a 2-a, contraspionaj. Printre sferele lui de activitate se afla și comunitatea turco-tătară din România. Un alt colaborator este domnul profesor universitar doctor Tahsin Gemil, care a fost dovedit de către CNSAS, în urma solicitării din partea SIE. Primul președinte al UDTTMR a fost propus și a plecat ambasador în două țări din partea statului român. Din arhivele CNSAS se vede clar că a fost recrutat în 1970 și până în ultima clipă, adică Revoluție, a fost turnător al Securității. Nu a semnat angajament, a fost un fel de turnător ordinar ca să urmărească beneficiile lui personale. Bănuiesc că pentru un kilogram de carne sau să nu mai stea la coadă cum stăteam noi pe vremea lui Ceaușescu. La câteva zile după ce au fost executați soții Ceaușescu, domnul turnător ordinar Tahsin Gemil a inițiat a pus bazele formării UDTTMR, din punctul meu de vedere ar fi putut fi un ordin pentru înființarea Uniunii, iar grupul minorităților să se formeze, să ocupe locurile în Parlament, iar acea construcție a Securității și-a avut rolul bine stabilit prin căderea guvernului Grindeanu, care a căzut cu votul grupului minorităților”, a spus Omer Sunay, pentru TOMIS NEWS.

Carta principiilor fondatoare ale Grupului civic tătar este disponibilă AICI!

Prof. univ. dr. Marian Cojoc se regăsește printre primele persoane care au avut privilegiul și onoarea de a studia arhivele fostei Securități, aspect care favorizează o certă analiză istoriografică și care l-a recomandat să țină un discurs informativ la evenimentul de sâmbătă.

„Mă dedic de ceva vreme cu o anume osârdie și cu șansa de a fi intrat între primii în arhivele fostei Securități. Forumul civic tătar urmărește să reevalueze statutul identitar al comunității dumneavoastră, în aceeași triadă interogativă: de unde venim, cine suntem și încotro ne îndreptăm? Întotdeauna și în mod incontestabil, orice elementară analiză istoriografică ne poate convinge fără putința de tăgadă asupra efortului statului român pentru asigurarea unui cadru democratic în direcția manifestării plenare a tuturor cetățenilor săi, fără nici o deosebire. După 1947, construcția regimului socialist totalitar s-au recunoscut unele drepturi pentru toți cetățenii. În aceeași notă invocată, ne relevă minoritatea turco-tătară – deși, în spațiul dobrogean, 70% din vorbitori vorbeau limba tătară și nu turcă! (…) De-a lungul timpului, tabloul etnic dobrogean a suferit sensibile modificări în privința prepoderenței românești, în creștere permanentă după 1878, în raport cu multitudinea minorităților naționale, 16 înregistrate la recensământul la recensământul din 1930, 17 la recensămintele din 1956 și 1966. Până în 1989 nu am avut alt recensământ, pentru că, în opinia organelor Securității, problema minorității turco-tătare este monitorizată doar până în 1964, din acel moment devine o problemă închisă. Ulterior, urmăririle devin doar ca individualități – drept comun, terorism ș.a.m.d. La începutul anului 1944, în județul Constanța, din 48.643 de locuitori aparținând minorităților naționale, turco-tătarii erau estimați la 22.991 locuitori, binișor spre aproape jumătate din totalul mozaicat ca atare, cea mai bine reprezentată. În Tulcea, minoritatea turco-tătari, în mai 1945, era estimată la 2.575 de locuitori, mult mai subțire ca reprezentare numerică. (…) În 1966, în județul Constanța, la o populație de 465.752 de locuitori, principala minoritate națională rămânea populația tătară, strict tătară, cu 21.358 de locuitori, pe poziția a doua fiind turcii, cu 14.118 locuitori. Cifrele menționate pot ușura înțelegerea evoluției istorice a minorității turco-tătarilor din Dobrogea. Comunismul nu se instaurează în 1944, nici la 23 august, nici la 6 martie 1945, oficial un regim este atestat de legea fundamentală, adică în 1948, copia fidelă a construcției sovietice, în care populația românească, alături de toate celelalte minorități, au avut de înfruntat încercări teribile, unele mai dure decât războiul încheiat în 1945. Unii bătrâni ar putea spune că nu au dus-o atât de rău în război, cât au dus-o după! Ne putem gândi când a fost catastrofa mai mare… Ceea ce a urmat după război ne-a aruncat în zona suferinței”, a spus prof. univ. dr. Marian Cojoc.

 

Tahsin Gemil reacționează: „CNSAS arată că nu mi se poate atribui calitatea de lucrător/colaborator al Securității”

Iritat de afirmațiile lui Omer Sunay, Tahsin Gemil a reacționat vehement și ne-a trimis un drept la replică, în care stipulează, printre altele, următoarele:

„Din păcate, tătarii de astăzi, mai bine zis cei care și-au amintit de curând, din interese politico-economice meschine, că sunt tătari, se află foarte departe de aceste tipuri de comportament tradițional. Unul dintre aceștia, pe nume Omer Sunai sau Sunai Omer, a devenit foarte activ în ultima vreme prin tentative insistente vizând desființarea UDTTMR, cu scopul de a impune în locul ei o organizație obscură și pe liderii ei, între care și acest O.Sunai. Scopul urmărit este de a pune mâna pe suma uriașă de aproape un milion de euro primită anual de la bugetul de stat al României și pe funcțiile atractive de deputat, secretari/subsecretari de stat, subprefecți etc. Nu întâmplător, individul pomenit a pornit atacuri calomnioase abjecte împotriva mea, încercând să mă îndepărteze astfel de comunitatea tătară. Ca președinte-fondator al UDTTMR și apărător ferm al acesteia, am devenit ținta principală a celor care vor să distrugă prima organizație de anvergură a tătarilor din România, pentru a se insinua ei în fruntea comunității și, mai ales, a bucatelor. (…) In certificatul CNSAS nr. 11126, din 26 noiembrie 2009, se arată foarte clar că ”lui Tasin Gemil nu i se poate atribui calitatea de lucrător/colaborator al Securității”. Așadar, acest document atestă în mod categoric nu numai faptul că nu am facut poliție politică, adică nu i-am turnat pe cei care vorbeau împotriva regimului comunist, mai mult, nu am colaborat cu Securitatea! Acest certificat a fost dat de o Comisie oficială, care știa prea bine ce face. Negarea acestui document oficial, răstălmăcirea lui sau, mai grav, falsificarea publică a esenței lui nu înseamnă numai reavoință și un act premeditat de discreditare a imaginii mele, ci și sfidarea unei instituții respectabile a statului român și o acțiune ilegală. In acea adunare, Omer Sunai nu a suflat o vorbă despre conținutul de bază al documentului CNSAS. El a tot fluturat prima pagină a acestui document și a insistat pe propoziția ”A fost recrutat în 1970”, aflată în preambulul acelui document, fără a arăta însă și cealaltă pagină a aceluiași document oficial, cea de substanță, în care se dă verdictul de necolaborare cu Securitatea. Experții care cunosc bine aceste dosare și dedesubturile activității Securității sunt convinși că, în lipsa probelor materiale, o asemenea afirmație este doar o formulă goală de conținut, menită de fapt să acopere eșecul acțiunii de recrutare efectivă, așa cum a fost cazul și la alte persoane. Nu există în dosarele de la CNSAS nicio dovadă de ”turnătorie” reală din partea mea. În schimb, dosarele mele sunt pline de ”turnătoriile” celor 20 (douăzeci) de agenți ai Securității, care m-au urmărit. Așa cum voi demonstra, în curând, pe baza dosarelor mele de la CNSAS puse pe masă, nu am ”turnat” absolut pe nimeni; dimpotrivă, Securitatea m-a urmărit permanent pe mine și m-a persecutat timp de peste douăzeci de ani”, a punctat Tahsin Gemil, pentru TOMIS NEWS.

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*