Europarlamentarii români care au votat pentru interesele Moscovei

O rezoluție care critică Federația Rusă, intitulată „Strategia UE de contracarare a propagandei anti-UE susținută de terți”, care are la bază un raport elaborat de Anna Elżbieta Fotyga (PiS, Polonia), a polarizat europarlamentarii în două tabere.

Modul în care au votat, miercuri, această rezoluție toți membri din Parlamentul European oferă o imagine foarte clară a felului în care europarlamentarii statelor membre se poziționează față de Rusia.

Practic, rezoluția a împărțit în două tabere pe cei care consideră că Rusia a declanșat un război hibrid împotriva Europei și cei care consideră contraproductiv acest tip de abordare.

Rezoluția a fost aprobată cu 304 voturi pentru, 179 împotrivă și un număr mare de abțineri- 208.

Europarlamentarii români au fost și ei împărțiți, cei care au votat „pentru” consideră că Rusia a declanșat un război hibrid împotriva Europei, iar cei care s-au „abținut” sau au votat „împotrivă” trădează apropierea față de interesele Moscovei.

Iată cum au votat europarlamentarii români:

PENTRU: Victor Boștinaru, Andi Cristea, Damian Drăghici, Doru Frunzulică, Maria Grapini, Sorin Moisă, Dan Nica, Ioan Mircea Pașcu (toți Alianța Socialiștilor și Democraților), Daniel Buda, Cristian Bușoi, Marian-Jean Marinescu, Siegfried Mureșan, Ramona Mănescu, Cristian Preda, Theodor Stolojan, Csaba Sogor, Traian Ungureanu, Iuliu Winkler, Mihai Țurcanu, Adina Vălean (toți Partidul Popularilor Europeni), Monica Macovei (Grupul Conservatorilor și Reformiștilor), Renate Weber (Alianța Liberalilor și Democraților).

ABȚINERE: Viorica Dăncilă, Cătălin Ivan, Victor Negrescu, Emilian Pavel, Daciana Sîrbu, Claudiu Tănăsescu, Claudia Țapardel (toți Alianța Socialiștilor și Democraților), Norica Nicolai, Mircea Diaconu (toți Alianța Liberalilor și Democraților)

ÎMPOTRIVĂ: Laurențiu Rebega (Europa Națiunilor și Libertății)

Finlanda a anunțat luni, 21 noiembrie a.c., înființarea unei organizații internaționale de luptă împotriva „amenințărilor hibride” – în principal dezinformarea și radicalizarea venite dinspre Rusia și gruparea Statul Islamic (SI) – și care să reunească țări membre ale UE și NATO. Amenințările pot fi de natură diplomatică, economică sau tehnologică și exercitate de actori statali sau nestatali, fără o declarație oficială de război.

Viitorul Centru european de excelență în lupta împotriva amenințărilor hibride, cu sediul la Helsinki, va permite unei rețele europene de experți să se informeze reciproc și să informeze țările membre cu privire la noi atacuri, precum sunt dezinformarea rusă sau tacticile organizației Statul Islamic.

Lista țărilor care se vor angaja să finanțeze noua instituție nu a fost definitivată. Centrul, care ar urma să fie fondat în mod oficial anul viitor, ar urma să dispună de un buget de circa două milioane de euro, alocați în cea mai mare parte de Finlanda.

Rusia a fost acuzată că foloseşte o combinaţie de forţe militare convenţionale şi neoficiale, atacuri cibernetice, propagandă şi alte tactici indirecte.

În urmă cu exact un an, fostul președinte bulgar Rosen Plevneliev considera că Rusia a început un război hibrid asupra țărilor din Balcani, iar Bulgaria resimte deja efectele acestuia.

Scopul acestor acțiuni ale Rusiei este „destabilizarea  întregii Europei”, a avertizat președintele Plevneliev.

Concret, Rusia a lansat atacuri cibernetice masive asupra unor instituții de stat din Bulgaria și a violat spațiul aerian al Bulgariei, site-urile Guvernului, Parlamentului și Comisiei  Electorale Centrale de la Sofia au fost sparte de mai multe ori, între 25 octombrie – 1 noiembrie 2015, exact în perioada în care s-au desfășurat cele două tururi ale alegerilor locale din Bulgaria. Între timp, alegerile prezidențiale din Bulgaria au fost câștigate în această lună de Rumen Radev, candidat susținut de Partidul Socialist și favorabil relațiilor cu Rusia.

 

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*