Elenii din Constanța au sărbătorit Ziua Națională a Greciei. „Ne deschidem sufletul prin artă, în această patrie pe care o iubim: România”

Emoții și entuziasm, sărbătoare și dans, români și greci laolaltă, sâmbătă seară, cu prilejul Zilei Naționale a Greciei. Cea de-a doua zi națională a țării care a dat lumii civilizația (Grecia are două zile naționale, cea despre care vorbim și Ziua Marelui „Nu!”, sărbătorită în octombrie) a fost sărbătorită la Casa de Cultură a Sindicatelor, de către comunitatea elenă „Elpis”, din Constanța, în parteneriat cu asociația similară din Galați, atât președintele comunității locale, Anton-Traian Antoniadis, cât și omologul din Galați, Rodoclia Zamfiropol, fiind vicepreședinți la nivel național ai Uniunii Elene din România.

Marea Revoluție a grecilor, din 1821, a pus capăt stăpânirii de patru secole de către Imperiul otoman. Războiul de independență al Greciei  s-a desfășurat între anii 1821 – 1829, după înființarea din 1814 a organizației secrete (tocmai în acest scop) Philiki Etairea (Eteria sau Societatea prietenilor). Prima dintre aceste rebeliuni a început la 6 martie 1821 în Țara Românească, dar a fost rapid înăbușită de otomani, însă evenimentele i-au motivat pe grecii din Peloponez să declanșeze acțiunea lor revoluționară pe 17 martie 1821. În doar câteva zile, întregul Peloponezul era cuprins de revolta împotriva turcilor. După câțiva ani de negociere, trei dintre cele mai mari puteri ale vremii, Imperiul Rus, Regatul Unit și Franța, au decis să intervină în conflict. După mai mulți ani de negocieri, Grecia a fost recunoscută în cele din urmă ca națiune independentă în mai 1832.

CITEȘTE ȘI:

Grecii constănțeni marchează Ziua Națională a Republicii Elene. „Ziua în care sângele vărsat a fost deopotrivă grecesc și românesc!”

„Mai bine liber o zi, decât 40 de ani în sclavie!”

Scânteia izbucnită în principatele dunărene a dus la bătălia de la Drăgășani, pe care președintele comunității elene „Elpis”, Anton-Traian Antoniadis, a amintit-o în discursul de sâmbătă seară.

„Această frăție de sânge se vede și astăzi în tot ceea ce întreprindem, nu suntem nici aici în sală, nici în comunitate, numai greci! Sunt filogreci, le place ce arată ce arată Grecia! Grecii își deschid sufletul, prin muzică, artă, prin evenimentele pe care le organizăm. Este o bucurie pe care o împărtășim în fiecare an, în cele două zile naționale ale Greciei, dar toți trăim pe pământul acestei patrii: România! Toți suntem obligați să o iubim și, după cum se vede, o facem din suflet! Urez La Mulți Ani tuturor și Dumnezeu să ne ajute!”, a spus Antoniadis.

Alături de președintele comunității din Constanța a fost și omologul său din Galați, Rodoclia Zamfiropol, care s-a manifestat ca o adevărată grecoaică: discurs scurt și vehement:

„Să fim demni, drepți, așa cum au fost și ei când au plecat în lupta pentru eliberare, gândindu-se că e mai bine să fii liber o zi, decât 40 de ani în sclavie! Eu am venit alături de ansamblul Olympos al comunității elene din Galați, vă mulțumim pentru invitație și doresc tuturor o primăvară fericită, liniște și realizări!”, a spus Zamfiropol.

Spectacolul celor două ansambluri din Constanța (înființat în 2001 – n.r.) și din Galați (înființat în 1993 – n.r.) a început cu interpretarea unei scene emoționante, cu scopul reeditării unui moment dramatic din timpul războiului souliot din Epir, Grecia, în decembrie 1903, când comunitatea din Souli a început evacuarea, fiind atacaţi de liderului albano-otoman Ali Pasha. Peste 50 de femei şi copii au fost blocaţi în munţii Zalongo de trupele inamice.  Femeile au refuzat să se predea și și-au aruncat întâi pruncii de pe stânci, apoi s-au aruncat ele. Potrivit legendei, au făcut asta dansând şi cântând. Nu este singura scenă de eroism dramatic din istoria Greciei. În timpul Războiului pentru Independență, în 1822, otomanul Mehmet Emin a reușit să cucerească Naousa,  cu ajutorul trădării unor dușmani ai lui Zafeirakis Theodosiou, care au dezvăluit turcilor existența unui punct slab apărat, „Alonia”. După cucerirea de către turci a orașului au urmat execuții și torturi ale civililor și există mărturii cu privire la sinuciderea unor femei, care s-ar fi aruncat în apele cascadei Arapitsa, într-o încercare disperată de evitare a sclaviei.

La evenimentul de sâmbătă de la Casa de Cultură a Sindicatelor a participat și protipendada Constanței, în frunte cu primarul Decebal Făgădău, cei doi viceprimari – Dumitru Babu și Costin Răsăuțeanu; prefectul Adrian Nicolaescu, consilierii liberali George Muhscină, Costin Avătavului și Liviu Popa ș.a.

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*