Când va adopta România euro? Guvernul a înființat Comisia care trebuie să pregătească un calendar de trecere la moneda unică

Guvernul a adoptat, în luna martie a acestui an, o Ordonană de Urgenţă prin care a înfiinţat „Comisia Naţională de fundamentare a Planului naţional de adoptare a monedei euro”. Concret, comisia trebuie să pregătească calendarul și planul de trecere la moneda euro. Când se va petrece trecerea la moneda euro, Dumnezeu știe! Dacă e să ne luăm după declarațiile oficialilor de la București, leul ar urma să fie înlocuit de euro abia din 2022. Data a fost avansată chiar de ministrul de Externe, Teodor Meleșcanu. În realitate, lucrurile sunt mult mai încurcate, pentru că data de aderare ar putea fi din nou amânată, după ce, inițial, oficialii români avansaseră, acum câțiva ani, data de 1 ianuarie 2019. Evident că, acest termen nu mai poate fi respectat, așa că guvernanții și-au fixat altă țintă. Dacă este să ne luăm după președintele PSD, Liviu Dragnea, România ar urma să treacă la moneda euro abia în 2024.

Mingea e în curtea Parlamentului

Ordonanța de Guvern nr.24/2018 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Comisiei naţionale de fundamentare a Planului naţional de adoptare a monedei euro a ajuns în Parlament spre aprobare. Proiectul de adoptare a acestui act normativ se află la Camera Deputaților, după ce inițial a fost adoptat la Senat. În nota de fundamentare a OUG nr. 24/21-03-2018 este trecut motivul emiterii actului normativ.

„Conform Programului de Convergență pentru perioada 2016 – 2019, Guvernul României își menține angajamentul de adoptare a monedei euro, data concretă urmând a fi stabilită pe baza unui calendar de trecere la moneda euro, care va fi finalizat până la următoarea ediție a programului de convergență. Acest calendar va ține cont de criteriile nominale și reale de convergență a României. Angajamentul de adoptare a monedei euro reprezintă în continuare o ancoră importantă în promovarea reformelor bugetare și structurale necesare creșterii flexibilității economiei românești. Pentru aderarea la euro, procedura stabilită la nivelul UE spune că trebuie îndeplinite cinci criterii nominale de convergență (criteriile de la Maastricht) și un criteriu juridic, potrivit căruia trebuie compatibilizată legislația de organizare și funcționare a Băncii Naționale a României cu cea a Băncii Centrale Europene. O altă cerință este continuarea procesului de preluare și transpunere în legislația națională a reglementărilor comunitare (convergență juridică)“, se arată în documentul emis de Guvern.

Câte țări au adoptat moneda euro?

Euro este moneda unică adoptată până în prezent de 19 țări din cele 28 de state membre ale Uniunii Europene, Lituania fiind țara care s-a alăturat cel mai recent (din 1 ianuarie 2015) grupului zonei euro. În afară de Danemarca și Regatul Unit, care au recurs la ”clauza de exceptare” de la adoptarea monedei unice, celelalte 8 state din afara Eurosistemului, inclusiv România, s-au angajat să adopte euro odată ce vor îndeplini criteriile de convergență stabilite prin Tratatul de la Maastricht.

„Pentru pregătirea trecerii la moneda euro s-a înființat, în 2016, prin Hotărârea Guvernului nr.931/2016 privind înființarea Comitetului interministerial pentru trecerea la moneda euro, un comitet interministerial, cu largă reprezentare instituțională, care a avut ca principale atribuții: elaborarea Planului național pentru trecerea la moneda euro și a calendarului acțiunilor necesare pentru adoptarea monedei euro; evaluarea legilor și regulamentelor în vigoare și pregătirea de noi proiecte de legi/regulamente pentru introducerea monedei euro; pregătirea sistemului statistic național pentru actualizarea seriilor de date; asigurarea monitorizării și controlului implementării măsurilor stabilite în Planul național pentru trecerea la moneda euro. Procesul de pregătire a trecerii la moneda euro este unul complex și la fel de important ca aderarea la Uniunea Europeană. Pentru ca adoptarea monedei euro să se realizeze cu succes este necesară angrenarea întregii societăți în procesul de pregătire, iar planul de pregătire să fie conceput prin consens național. În vederea îndeplinirii angajamentului asumat și a finalizării unui calendar de trecere la moneda euro și luând în considerare că este necesară implicarea mai multor instituții publice cu rol atât în procesul concret de pregătire a aderării, cât și în derularea reformelor structurale, care să sigure convergența reală a economiei românești actul normativ prevede următoarele: 1. Înființarea Comisiei Naționale de fundamentare a Planului național de adoptare a monedei euro (Comisia Naționala). 2. Participarea următoarelor instituții în cadrul Comisiei Naționale- 2 reprezentanți ai Consiliului de Programare Economică și alți experți independenți, desemnați prin decizie a prim-ministrului, în condițiile legii; – 2 reprezentanți ai Academiei Române;- câte un reprezentant desemnat de fiecare partid politic parlamentar; – 2 reprezentanți ai Administrației Prezidențiale; – câte un reprezentant al confederațiilor patronale și sindicale reprezentative la nivel național;- ministrul finanțelor publice; – ministrul delegat pentru afaceri europene; – un reprezentant al Băncii Naționale a României și Președintele Autorității de Supraveghere Financiară; – 5 personalități ale științei, culturii și vieții academice universitare, desemnate prin decizie a primului – ministru, la propunerea Consiliului de Programare Economică; – 5 reprezentanți ai organizațiilor neguvernamentale și ai societății civile cu experiență în domeniul economic, desemnați prin decizie a primului-ministru, la propunerea Academiei Române; – câte un reprezentant al structurilor asociative a consiliilor județene, municipiilor, orașelor și comunelor; – președintele Institutului Național de Statistică;- președintele Comisiei Naționale de Prognoză. În funcție de tematică, la ședințele Comisiei Naționale pot fi invitați să participe și reprezentanți ai instituții publice și experți. 3. Conducerea Comisiei Naționale va fi asigurată, în calitate de co-președinți, de prim-ministrul Guvernului României și de președintele Academiei Române și de doi vicepreședinți, respectiv guvernatorul Băncii Naționale a României și un viceprim-ministru desemnat de prim-ministru, prin decizie“, se mai arată în nota de fundamentare a Ordonanței.

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*